Gazele românești din Marea Neagră, armă geopolitică în regiune

Gazele din platforma continentală a Mării Negre vor fi extrase începând cu anul 2019. Prima dată, de Black Sea Oil&Gas, companie americană controlată de fondul de investiţii Carlyle, apoi, din 2020-2021, şi de către consorţiul ExxonMobil – Petrom. BSOG a anunţat deja oficial că începe producţia, cerând şi acordul de acces la Sistemul Naţional de Transport pentru punctul Vadu, de la 1 iulie 2019. Exxon – Petrom încă nu a luat decizia finală de investiţie – aşteaptă noua lege a redevenţelor, dar a investit până acum 1,5 miliarde dolari în lucrări de prospecţiune, ceea ce arată că intenţiile sunt dintre cele mai serioase.

Cel mai probabil, şi Exxon – Petrom va începe exploatarea resurselor din Marea Neagră, pentru că punctul terminus al gazoductului pe care îl va construi pentru a aduce gazele la ţărm se ştie deja: localitatea Tuzla. Mai mult, transportatorul Transgaz a lansat deja proiectele de gazoducte care să preia gazele de la ţărmul Mării Negre şi să le aducă în SNT.

Gaze pentru Vestul Europei

Dacă nu se întâmplă ceva total neprevăzut, rezerve de gaze de aproape 100 de miliarde de metri cubi, conform estimărilor preliminarii (10 miliarde BSOG, 84 miliarde Exxon), intră în exploatare începând cu 2019. Cel mai important este ce se va întâmpla cu ele. România are în prezent un consum anual de 10-11 miliarde de metri cubi de gaze, 90% fiind acoperite din producţia internă, Romgaz şi Petrom. Consumul nu este aşteptat să crească prea mult în următorii ani, poate 1-2 miliarde de metri cubi, pentru că industria chimică, energointensivă în gaz, a dispărut în mare parte, dovada fiind insolvenţa în care se zbate grupul InterAgro al lui Ioan Niculae. Prin urmare, foarte puţin din gazele din Marea Neagră ar putea să fie folosite intern. Pur şi simplu, nu există piaţă suficientă. Şi nu acesta a fost scopul principal al concesiunilor.

Destinaţia gazelor pe care le vor extrage BSOG şi Exxon o reprezintă pieţele din jur. De fapt, prin gazoductul Ţărmul Mării Negre – Podişor se face joncţiunea cu BRUA, conducta paneuropeană (Bulgaria – România – Ungaria – Austria), cu un traseu de 500 de kilometri prin România, care are ca scop să scoată gazele româneşti spre Ungaria şi, de acolo, mai departe către Vestul Europei. Acesta este interesul principal al producătorilor din Marea Neagră şi al Bruxelles-ului, pentru că Transgaz primeşte finanţare de 180 milioane euro de la UE, dintr-un cost total de 530 milioane euro, ca să construiască această conductă: piaţa din Vest, unde există şi cerere, şi bani pentru gaze. Acest lucru este cu precădere important pentru Bruxelles, care caută, de ani de zile, o sursă alternativă de aprovizionare la gazele din Rusia.

România va deveni un jucător mare în energie

În acest caz, România şi americanii care au concesiuni în Marea Neagră devin „vioara întâi“ în piaţa regională a gazului şi în competiţia comercială directă cu ruşii. După finalizarea conductei BRUA, România va exporta jumătate din producția națională actuală de gaze naturale, a precizat recent Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. „În doi ani, vrem să ajungem la dublarea rezervelor dovedite de gaze. Azi producem 11 milioane de metri cubi pe zi. Vor intra încă 6-7 milioane de metri cubi din Marea Neagră şi, spun eu, tot atât din zona de mare adâncime onshore“, a declarat acesta. Exporturile nu vor fi însă făcute de companii româneşti, ci de americani şi de austriecii de la OMV, pentru că al lor este gazul din Marea Neagră, care, într-adevăr, vor face din România un jucător mare în energie. Banii mulţi vor rămâne însă la străini, România urmând să încaseze din redevenţe şi din transportul gazului. „România poate să devină un hub pe piaţa de gaze“, a spus şi ministrul Energiei, Toma Petcu.

Gazul, ca armă

În afară de componenta comercială a extracţiei gazelor din Marea Neagră, mai există şi una geopolitică. Astfel, americanii ar putea începe, din deceniul următor, să furnizeze gaze Ucrainei, ţară cu un consum uriaş, de 40 de miliarde de metri cubi pe an, care nu mai importă din Rusia de când cu conflictul din Crimeea. Acum, mare parte din gaz este adus prin Polonia. Dacă vor face acest pas, americanii vor fi responsabili cu alimentarea, chiar dacă parţială, cu gaz a Ucrainei, ţară extrem de importantă geopolitic. Practic, îi vor fi înlocuit pe ruşi de la robinet, o lovitură de prestigiu la Washington şi în întreaga lume. Şi nu numai în Ucraina, ci chiar, posibil, în Bulgaria şi, mai departe, Grecia. Evident, un lucru nu tocmai plăcut pentru Moscova, care va face tot ce îi stă în putinţă ca acest lucru să nu se întâmple.

Gazoductul Isaccea-Negru Vodă va străbate, de la nord la sud, întreaga Dobroge

Situația actuală a României

Dacă viitorul apropiat se anunţă „fierbinte“ pentru energia românească şi rolul nostru geostrategic, deocamdată situaţia arată cam aşa: România are o producţie de circa 10 miliarde de metri cubi anual, doi producători, Romgaz şi Petrom, şi un consum anual de circa 11 miliarde de metri cubi. 1 miliard de metri cubi reprezintă importuri ruseşti, făcute exclusiv în sezonul rece. În plus, România mai dispune de o capacitate de stocare de circa 3 miliarde de metri cubi, cu planuri de extindere până la 4,2 miliarde. Cel mai mare consumator de gaze este marea industrie, apoi populaţia şi micile firme. Piaţa gazului pentru consumatorii industriali este liberalizată din 2015. Pentru consumatorii casnici, este semiliberalizată, adică doar pe preţul de achiziţie al gazului. Până în 2022, preţul final al gazului din gospodării este stabilit de către stat, prin ANRE.

LukOil – nicio decizie, aşteaptă Moscova

Pentru a înţelege şi mai bine situaţia cu gazul din Marea Neagră, trebuie precizat că, în afară de BSOG şi Exxon – Petrom, mai există o a treia concesiune de mari dimensiuni. Este vorba despre LukOil – Romgaz, concern care a anunţat anul trecut că a făcut o descoperire de rezerve de gaz, estimată la circa 30 de miliarde de metri cubi. De atunci, absolut nimic despre acest proiect.

Decizia de începere a producţiei este, în acest caz, dificilă, pentru că, atunci, ruşii ar concura cu ruşii pe piaţă. Cum LukOil este companie rusească, iar gigantul gazelor Gazprom este tot rusesc, decizia pentru LukOil nu poate veni decât pe linie politică, după o analiză atentă la Moscova.

Câteva explicaţii. Din 2019, potrivit prevederilor europene, România trebuie să ofere acces nediscriminatoriu oricărui agent economic care doreşte să transporte gaze prin cel puţin una dintre conductele de tranzit din Dobrogea Isaccea – Negru Vodă. Ţara noastră a avut deschis şi un infringement, acum doi ani, pe acest motiv, însă a fost suspendat temporar, România oferind explicaţii pertinente la Bruxelles. Mai precis, am argumentat că nu puteam face acest lucru, întrucât ne aflam sub un contract pentru pe termen lung cu Gazprom pentru rezervare de capacitate, care, încălcat, ar fi dus la plata unor daune interese uriaşe. Bruxelles-ul a înţeles punctul nostru de vedere, însă doar temporar, în 2019 fiind obligaţi să deschidem accesul pe conductă sau infringementul se reactivează. Or, cheia deschiderii accesului pentru orice actor economic pe Isaccea – Negru Vodă o reprezintă posibilitatea americanilor să exporte gaze în Ucraina şi în Bulgaria pe o ţeavă de capacitate mare. Cele trei conducte de tranzit din Dobrogea au o capacitate de 5 miliarde metri cubi, respectiv 10 miliarde. Spre comparaţie, evacuarea prin BRUA spre Ungaria are o capacitate actuală de doar 1,5 miliarde de metri cubi, care urmează a fi extinsă către 4 miliarde de metri cubi. Practic, la acel moment, cantităţi uriaşe de gaze din Marea Neagră ar putea fi împinse către Ucraina, care ar urma să se bazeze pe americani pentru gaz, în dauna ruşilor. „Proiectul Marea Neagră are o importanţă geostrategică pentru România, dar şi pentru America. Gazele pot ajunge nu numai în Vestul Europei, dar şi în Ucraina şi în Sudul Europei, lucru nu foarte pe placul ruşilor“, spun surse oficiale apropiate situaţiei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Mihai Soare 1049 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.