Generalul Dragoş Diaconescu, coleg de spionaj în Belgia cu Traian Băsescu

Arhivele din Belgia încep încet-încet să se deschidă. Ele dezvăluie aspecte din activitatea unor foşti securişti români pe teritoriul regatului belgian. O incursiune în arhivele presei belgiene aduce la suprafaţă elemente despre reţeaua de spionaj românească. În această reţea au fost implicaţi şi Traian Băsescu şi prietenul său, generalul Dragoş Diaconescu. Reţeaua a fost descoperită de serviciile belgiene că vindea secrete tehnologice şi militare sovieticilor.

Sub titlul „De l’argent pour la Securitate” (Bani pentru Securitate), săptămânalul belgian „Europe Magazine” a publicat în 20 decembrie 1991 o anchetă despre activitatea reţelei de spionaj a lui Ceauşescu în Belgia. Săptămânalul lua în vizor relaţiile obscure ale unor ofiţeri acoperiţi ai Securităţii cu agenţi sovietici din regatul belgian monitorizaţi atent de serviciile belgiene de informaţii (Sûreté de l’Etat). Aceste relaţii datau din timpul Războiului Rece şi au continuat o perioadă şi după căderea comunismului. Una din firmele româneşti coordonate de DIE pe teritorul belgian era şi firma „Argus”, condusă la acea vreme de doi colonei din DIE: Dragoş Diaconescu (prieten cu Băsescu, arestat recent pentru fraude bancare) şi Gheorghe Voinoiu.

Articolul din săptămânalul belgian dezvăluie că una dintre cele mai importante firmă străine din Liége, „Armorim e Irmasos” (firmă portugheză aparţinând concernului Corticeira Amorim S.G.P.S.), făcea afaceri cu securiştii lui Ceauşescu din Belgia. Prietenul lui Băsescu, şi coleg de reţea informativă cu acesta, generalul Diaconescu, reuşise să tragă ţeapă acestei firme portugheze. Securitatea cumpăra anumite produse de la „Armorim e Irmasos”, dar de plătit plătea printr-un soi de troc mizer, oferind în loc de bani produse industriale. Condiţiile impuse cu tupeu de colonelul – la acea vreme – Dragoş Diaconescu erau două: firma din Liége să ofere comision „prietenilor săi de la Securitate” (cei care, ulterior, se vor converti la capitalism, după căderea lui Ceauşescu) şi să accepte să fie plătită cu cauciuc sintetic. Numai că, după ce tranzacţia a fost perfectată şi comisioanele plătite, portughezii de la „Armorim e Irmasos” descoperă că ceea ce au primit era cauciuc sintetic de cea mai proastă calitate, care nu mai putea fi nici folosit în producţia industrială, şi nici nu putea fi revândut în alte părţi ale Europei.

În continuare, ancheta face legătura între această afacere a unor ofiţeri acoperiţi ai DIE şi o alta derulată de o altă firmă românească din Anvers, înainte de căderea comunismului. Este vorba de funcţionari din şanteriere navale din Belgia şi Olanda care furnizau, prin intermediul unor ofiţei români din Anvers, informaţii tehnologice sovieticilor, în special despre materiale folosite pentru submarinele NATO şi despre materiale rezistente la temperaturti înalte destinate aparatelor militare. „Produse considerate strategice de către administraţia americană le-au parvenit astfel sovieticilor”, scria „Europe Magazine”.

Pe aceeaşi pagină, într-un alt articol intitulat, „Les néo-staliniens sont encore là”, săptămânalul belgian aminteşte şi de iluzia pe care o trăiau occidentalii, imediat după căderea comunismului în Est, că fosta Uniune Sovietică şi România ar fi încetat imediat să mai spioneze şi să îşi mai folosească fostele lor reţele de spioni. Totodată, într-un articol publicat în „Le Soir” pe 11 aprilie 1992, articol semnat de Rene Haquin şi Alain Guillaume, se aminteşte de cazul unui diplomat belgian, Eugeen Michiels (care ocupa funcţia de director la ministerul belgian de externe), care a fost arestat în 1983, după ce a fost descoperit că furnizase informaţii sensibile privind tehnologia NATO aceloraşi ofiţeri ai DIE plasaţi de Ceauşescu în Belgia, şi care, la rândul lor, le retransmiseseră şi sovieticilor. Într-o casetă personală de la o bancă din Bruxelles, diplomatul belgian depozitase un microfilm şi suma de 425.000 de franci belgieni (echivalentul actual a sumei de 10.000 de euro).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.