George Soros, despre Ucraina: Merkel, trezeşte-te!

Rusia a lansat o provocare la adresa existenţei Europei, însă UE, şi în special Germania, par să sufere de o contradicţie internă periculoasă: accpeta ideea că se află, indirect, în război, însă continuă să aplice măsuri de austeritate, scrie George Soros într-un articol publicat de New York Review of Books.

Europa se află în faţa unei provocări lansate de Rusia chiar la adresa propriei sale existente. Nici liderii europeni, nici cetăţenii europeni nu sunt pe deplin conştienţi de această provocare şi nici nu ştiu cum să o gestioneze cel mai bine. Pun asta pe seama faptului că UE, în general, şi zona euro, în special, şi-au pierdut reperele după criza financiară”, scrie Soros.

Pericolul alternativei ruse

Actualele reguli fiscale din Europa au creat resentimente în rândul populaţiei. Partidele antieuropene au câştigat aproape 30% din mandatele din PE, însă ele nu propun o alternativă realistă la UE. Acum Rusia prezintă o alternativă care implică o provocare fundamentală pentru valorile şi principiile pe care a fost creată UE. Se bazează pe utilizarea forţei, care se manifestă prin represiune internă şi agresiune externă, în contradicţie cu statul de drept. Ce este şocant este că Rusia lui Vladimir Putin a dovedit că este superioară UE – mai flexibilă şi producând constant surprize. Aceasta i-a dat un avantaj, cel puţin pe termen scurt.

Europa şi SUA sunt hotărâte să evite o confruntare militară directă cu Rusia – fiecare din raţiuni proprii. Rusia profită de această reticenţă. Rusia a anexat Crimeea violând tratatele la care era parte şi a creat enclave separatiste în estul Ucrainei. În august, când noul guvern de la Kiev părea să câştige un război de intensitate redusă în estul Ucrainei împotriva forţelor separatiste, preşedintele Putin a invadat Ucraina cu armata regulată, violând legislaţia rusă, care interzice militarilor în termen să lupte într-o altă ţară fără consimţământ.

În doar 72 de ore, aceste forţe au distrus o parte însemnată din tehnica de luptă ucraineană (…) Până acum, preşedintele Putin respectă un acord de încetare a focului încheiat în septembrie cu preşedintele Petro Poroşenko, dar Putin păstrează opţiunea de a continua încetarea focului atât timp cât i se pare avantajoasă, precum şi opţiunea de a recurge la un atac.

Un ajutor lipsit de substanţă pentru Ucraina

George Soros scrie că preşedintele Poroşenko a fost la Washington în luna septembrie şi a cerut arme pentru armata ucraineană, însă preşedintele Obama a refuzat să-i ofere arme letale. La fel, şi ţările europene au fost reticente când li s-a cerut ajutorul militar. “Vizita la Washington i-a adus preşedintelui Poroşenko un sprijin de faţadă, cu foarte puţină substanţă”, scrie Soros.

La fel de îngrijorătoare a fost şi determinarea liderilor internaţionali de a nu-şi asuma noi angajamente financiare faţă de Ucraina până la alegerile de pe 26 octombrie. Aceasta a dus la o presiune asupra monedei ucrainene care ar fi putut fi evitată şi a creat şi spectrul unei mari crize financiare în ţară.

Acum există presiuni din partea donatorilor, atât din Europa, cât şi SUA, pentru ca deţinătorii obligaţiunilor ucrainene să fie platiţi, ca o precondiţie pentru viitorul ajutor pentru Ucraina, dar aceasta îi va expune şi mai mult riscurilor pe contribuabili. Aceasta ar fi o greşeală uriaşă. Guvernul Ucrainei se opune propunerii, pentru că astfel ţara ar ajunge tehnic în incapacitate de plată şi va fi practic imposibil pentru sectorul privat să refinanţeze deficitul. A plăti creditorii privaţi ar salva foarte puţini bani şi ar face Ucraina total dependentă de donatorii oficiali.

Pentru a complica lucrurile, Rusia oferă – dar fără să semneze – un acord pentru aprovizionarea cu gaz care asigură Ucraina pentru la iarnă. În acelaşi timp, Rusia încearcă să împeidice livrarea prin Slovacia a gazelor pe care Ucraina le-a obţinut de pe piaţa europeană. Rusia negociază trimiterea unei misiuni de monitorizare a OSCE la graniţele Ucrainei, în timp ce continuă să atace aeroportul din Doneţk şi portul Mariupol.”

Un deal între Rusia şi SUA ar fi o eroare tragică

E simplu de prevăzut ce se va întâmpla. Putin va aştepta rezultatul alegerilor de pe 26 octombrie şi apoi îi va oferi lui Poroşenko gazele, cu condiţia ca acesta să numească un premier acceptat de Rusia. Aceasta exclude orice persoană asociată cu mişcările ce au dus la căderea regimului lui Viktor Ianukovici Cred că este puţin probabil ca Poroşenko să accepte o asemnea ofertă. Dacă ar face-o, ar fi condamnat de apărătorii Maidanului, iar forţele rezistenţei s-ar retrezi.

Putin, scrie Soros, poate să se orienteze către o victorie mai mică: ar putea deschide prin forţă o rută din Rusia până în Crimeea şi Transnistria, înainte de a veni iarna. Pe de altă parte, el poate să nu întreprindă nimic şi să aştepte colapsul economic şi financiar al Ucrainei. Mai suspectez că poate să recurgă la un mare târg prin care Rusia ar ajuta SUA împotriva organizaţiei Statul Islamic – de exemplu nefurnizând Siriei rachetele S300 promise şi astfel ajutând la menţinerea dominaţiei aeriene americane. Iar Rusiei i s-ar permite în schimb să aibă cale liberă în “vecinătatea apropiată”, aşa cum sunt numite multe naţiuni învecinate. Ce este şi mai grav este că preşedintele Obama ar putea accepta o astfel de înţelegere.

Ar fi o greşeala tragică, cu consecinţe geopolitice majore. Fără să subestimez ameninţarea Statului Islamic, aş spune că menţinerea independenţei Ucrainei ar trebui să fie prioritară; fără asta, chiar şi alianţa împotriva SI s-ar prăbuşi. Colapsul Ucrainei ar fi o mare pierdere pentru NATO, pentru UE şi SUA. O Rusie victorioasă ar avea mai multă influenţă în UE şi ar ameninţa statele baltice, care au o minoritate rusă importantă. În loc să sprijine Ucraina, NATO ar trebui să se apere pe propriul teritoriu. Aceasta ar expune UE şi SUA pericolului de care s-au ferit până acum: o confruntare militară directa cu Rusia. UE ar deveni şi mai divizată şi greu de guvernat. De ce ar permite SUA si NATO să se întâmple aşa ceva?

„Noua Ucraină”

George Soros vine cu două argumente în favoarea implicarii totale a SUA şi UE în Ucraina

În primul rând este vorba despre importanţa “noii Ucraine”, care este ignorată de liderii din Vest. Spre exemplu, el sugereaza că foaia de parcurs a Acordului deAsociere la UE trebuie schimbată, pentru ca ea a fost negociată cu un alt regim şi ţinând cont de alte realităţi. Astfel, reforma justiţiei ar trebui grăbită. Soros susţine că “noua Ucraină” este reprezentată de rezistenţa din Maidan, “crema societăţii civile: tineri care s-au întors în ţară după ce au studiat în străinătate şi au refuzat să intre în guvern sau afaceri pentru ca mediul le provoca repulsie”. Soros susţine că grupările naţionaliste şi antisemite au reprezentat doar o mică parte din protestatarii anti-Ianukovici.

Miliardarul american mai consideră că “noua Ucraină” se bucură, în mod surprinzător, de sprijinul oligarhilor (printre care şi preşedintele Poroşenko) şi de sprijinul majorităţii populaţiei şi susţine că Ucraina este mai europeană ca niciodată şi că populaţia este unită de această viziune. Pe de altă parte însă, Ucraina nu are forţe de securitate capabile să facă faţă actualei situaţii şi acestea sunt comandate de oameni care au participat la reprimarea mişcării care acum se află la putere.

UE este în război şi trebuie să renunţe la austeritate

În al doilea rând, “o mare deficienţă a atitudinii UE faţă de Ucraina este faptul că nu se recunoaşte ca atacul rus asupra Ucrainei este un atac asupra UE şi a principiilor sale. Este evident că nu este bine ca o ţară sau o organizaţie supranaţională aflată în război sa aplice măsuri de austeritate, asa cum continuă să o facă UE. Toate resursele disponibile trebuie mobilizate pentru război şi aceasta înseamnă şi deficitul bugetar. Fragilitatea noii Ucraine face ca ambivalenţa Vestului să fie şi mai periculoasă. Este în pericol nu numai noua Ucraină, ci şi NATO şi UE. Fără o rezistenţă unită, este nerealist să ne aşteptăm ca Putin să înceteze presiunile în Ucraina.”

“Sancţiunile împotriva Rusiei sunt necesare, dar sunt răul necesar. Ele au efecte negative nu numai în Rusia, ci şi asupra economiilor europene, inclusiv cea germană. Aceasta agravează forţele deflaţioniste şi recesiunea. Dimpotrivă, ajutând Ucraina să se apere în faţa Rusiei ar apărea un stimul nu numai pentru Ucraina, ci şi pentru Europa. Acesta este principiul ce ar trebui să călăuzească ajutorul european pentru Ucraina.”

Contradicţiile Angelei Merkel

Germania, principalul avocat al austerităţii, trebuie să înţeleagă contradicţia internă. Angela Merkel s-a comportat ca un european adevărat în ce priveşte ameninţarea Rusiei. A fost avocatul sancţiunilor şi a sfidat opinia publica si mediul de afaceri din acest punct de vedere mai mult decât în alte situaţii. Însă în ceea ce ţine de austeritatea fiscală, ea şi-a reafirmat susţinerea pentru ortodoxia Bundesbank, poate şi ca un răspuns la progresul înregistrat de Alternativa pentru Germania, un partid antieuropean. Ea nu pare să realizeze că nu este consecventă. Ar trebui să fie mai activă în a ajuta Ucraina decât a impune sancţiuni Rusiei.

E timpul ca membrii UE să se trezească şi să se comporte ca state care sunt, indirect, în război. E mai bine să ajuţi Ucraina să se apere decât să lupţi pentru Ucraina. Oricum, contradicţia dintre a fi în război şi a rămâne fideli austerităţii fiscale trebuie eliminată. Dacă există voinţă, va fi şi putinţă.”

Salvând Ucraina, UE se va salva pe sine

Soros arată că FMI estimează că Ucraina are nevoie de un ajutor de 20 de miliarde de dolari imediat după alegerile de pe 26 octombrie. Partenerii Ucrainei vor furniza finanţarea suplimentară. Cele 20 de miliarde de dolari vor fi folosite pentru refacerea minelor de cărbune din Donbas, pentru cumpărarea unor volume suplimentare de gaze la iarnă şi pentru refacerea rezervelor bancii centrale. Apoi UE ar trebui să transforme obligaţiunile ucrainene în obligaţiuni pe termen lung. Deţinătorii ar trebui să accepte şi scadenţe mai lungi, şi dobânzi mai mici, pentru că acestea vor fi garantate de UE şi de SUA (pe modelul aplicat de SUA în America Latină în anii 1980, prin aşa-numitele obligaţiuni Brady). În acest fel Ucraina va putea trece de următorii doi-trei ani critici, iar băncile vor scăpa de perspectiva falimentului Ucrainei şi vor putea injecta aici capital. Soros susţine că pentru a garanta datoriile Ucrainei, UE si SUA ar trebui să acţioneze prin intermediari, precum BERD şi Banca Mondială.

Apoi, scrie Soros, este absolut necesară restructurarea companiei energetice Naftogaz, adică majorarea preţurilor pentru consumatorii casnici până la preţul pieţei şi, în acelaşi timp, acordarea de subsidii gospodăriilor care au cu adevărat nevoie. Pentru reformele necesare la nivelul administraţiei, Soros estimează că vor fi necesare împrumuturi iniţiale de 10 miliarde de dolari, care ar putea veni din partea BEI şi care ar fi foarte rentabile, scrie Soros.

E timpul ca Europa să-şi arunce o privire critică. Ceva nu este în regulă cu UE dacă Putin poate să aiba succes, chiar şi pe termen scurt. Birocraţia europeana nu mai are monopolul puterii şi nu are cu ce se mândri. Ar trebui să înveţe să fie mai flexibilă, mai unită şi mai eficientă. Iar europenii ar trebui să se uite şi la noua Ucraină. Aceasta ar trebui să-i ajute să-şi recapete spiritul originar, care a dus la apariţia UE. Salvând Ucraina, UE se va salva pe sine.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.