Cu un handicap de circa 15% în fața Angelei Merkel, dar cu 40% din electorat nehotărât și cu lecția alegerilor din 2005, când social-democrații au recuperat incredibil ecartul față de creștin-democrați și au pierdut la o diferență de doar 1%, Martin Schulz, candidatul social-democrat pentru funcția de cancelar al Germaniei, își punea toate speranțele în singura dezbatere televizată cu Angela Merkel, pe 3 septembrie.
„Interesul pentru această confruntare este uriaș și mulți o așteaptă pentru a se decide cu cine votează“, scria revista Stern. Dezbaterea urma să fie „ultima lui șansa“, a lui Schulz, de a o ajunge din urmă pe Merkel, scria cotidianul economic Handelsblatt. Ce au oferit însă Schulz și Merkel unui electorat care aștepta cu nerăbdare confruntarea? Răspunsul lor a fost un „bla-bla-bla“ de o oră și jumătate, apreciază mulți comentatori din Franța.
Nimic nou pe frontul migrației
Dezbaterea televizată a atins tema refugiaților, a terorismului, a situației UE și a relației cu doi lideri dificili pentru Germania – Donald Trump și președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Timp de 30 de minute, cei doi rivali politici nu au făcut decât să cadă de acord că guvernul a luat decizia corectă deschizând porțile Germaniei pentru peste un milion de refugiați. Nici nu este de mirare, atât timp cât SPD a fost partenerul de guvernare al Angelei Merkel în ultimii patru ani. Se puteau face mai multe la nivel european și în ce privește integrarea refugiaților, a spus Schulz, dar, în cele din urmă, ambii candidați au fost de acord că islamul este compatibil cu societatea germană, doar că refugiații trebuie să respecte legile și valorile naționale. Schulz și Merkel le-au cerut germanilor să aibă răbdare, pentru că integrarea musulmanilor va avea loc, dar au promis și deportarea a circa 200.000 de migranți ale căror aplicații au fost respinse.
Reformele caraghioase ale lui Schulz
Cât privește securitatea și terorismul, armonia dintre Schulz și Merkel devine îngrijorătoare. Schulz vrea să suplimenteze poliția cu 15.000 de cadre, iar aceeași cifră o propune și Merkel. Singura diferență la acest capitol de maxim interes, securitatea, este una caraghioasă: Schulz vrea ca de amenzile de circulație să se ocupe autoritățile locale, iar poliția să aibă în sarcină doar chestiunile mai importante. Merkel nu a făcut decât sa aprobe această „mare reformă“ privind securitatea germanilor.
Locurile de muncă, șomajul, inegalitățile sociale sunt aspecte despre care dezbaterea „ultimei șanse“ a arătat un singur lucru: în Germania nu există diferențe între stânga și dreapta politică. Și Merkel, și Schulz au propus aceleași lucruri: acces la formare profesională, scăderea impozitelor pentru cei cu venituri mici. Perfect de acord au fost și în ce privește scandalul Dieselgate, ce a lovit industria auto germană:m constructorii trebuie să suporte costurile resetării motoarelor și chiar să înapoieze banii cumpărătorilor. Însă, cu circa un milion de germani angajați și bine plătiți în această ramură, nici Merkel, nici Schulz nu vor să audă de mari amenzi aplicate companiilor auto și nici de interzicerea motoarelor diesel în unele orașe.
Merkel: Turcia nu va adera la UE
Singurul moment în care Schulz a încercat o lovitură a fost cel în care a declarat că va cere instituțiilor UE să blocheze definitiv negocierile de aderare a Turciei la UE. Lovitura a fost încasată de Schulz însuși, căci Merkel a replicat că negocierile sunt deja blocate.
„Nu văd că Turcia aderă la UE și nu am crezut vreodată că se va întâmpla asta. Dar nu intenționez nici să rup relația diplomatică cu Turcia, doar pentru că suntem în campanie electorală și trebuie să arătăm că suntem duri“, a fost replica ce l-a redus la tăcere pe Schulz. Acesta nu a reușit mai mult nici când a promis elaborarea unei legi europene a azilului; Merkel a considerat că, „putem obține lucruri importante și la nivel național.“ Schulz s-a distanțat de Statele Unite, spunând că Europa ar trebui să fie „o punte de legătură“ cu țări precum Coreea de Nord. „Avem nevoie de SUA ca o putere de partea păcii și vom face totul pentru a-i determina să adopte soluții responsabile“, a replicat Merkel.
Mutti „Merkel“ și „Onkel“ Schulz
Rezultatul dezbaterii pe teme de politică externă a fost prevăzut de același psiholog, Stephan Grunewald. După înfruntarea cu Donald Trump, Merkel este văzută ca „omul care poate îmblânzi bestiile: Putin, Erdogan, Trump“. Cât despre Schulz, el a fost văzut ca „tatăl politicii care revine acasă și asta l-a propulsat la proporții aproape mesianice. Însă Schulz, omul, nu a reușit să răspundă așteptărilor. Acum, este văzut mai mult ca un unchi blajin. SPD poate suferi un dezastru la aceste alegeri“.
Sondajele din timpul dezbaterii confirmă aceste estimări. Merkel a fost dată învingătoare de 55% din telespectatori, iar Schulz de doar 35%. 48% din indeciși au votat pentru Merkel și doar 36% pentru Schulz. Cărțile alegerilor sunt deja jucate. În final, Merkel a zâmbit și le-a cerut germanilor să fie liniștiți până la alegerile de pe 24 septembrie. După acea dată, totul va fi ca și în mandatele 2005-2009 și 2013-2017: Merkel cancelar, iar Schulz (SPD) ministru de Externe și vicepremier.
„Niciodată nu am văzut atâta furie și ură“
Pe fondul sosirii în țară a sute și sute de mii de imigranți, campania electorală placidă din Germania duce la radicalizarea sentimentelor germanilor. Der Spiegel prezintă rezultatele unui studiu psihologic efectuat pe 50 de alegători la Institutul Rheingold. „Niciodată nu am văzut atâta furie și ură la subiecții analizați. Alegătorii sunt dezorientați, plini de incertitudini. Descriu Germania ca pe o țară care slăbește sau ca pe o insulă de siguranță și bogăție într-o mare de riscuri. Totul este foarte fragil și duce la izbucniri emoționale“, spune psihologul Stephan Grunewald. „Alegătorii au o dilemă: deschidem ușa sau o închidem? Pe de-o parte, au cultura deschiderii, dar pe de altă parte, le este frică să nu fie copleșiți de străini și să nu-și mai poată recunoaște propria țară. Prin urmare, vor lideri care să elaboreze un plan, o poziție de compromis. Însă nu au asemenea lideri și acum se simt abandonați.“ Dezbaterea electorală de duminică seară a făcut, poate, ca acest sentiment al abandonării de către liderii politici să fie și mai puternic.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.