Germania s-a înstăpânit pe noua Comisie Europeană

Pe fondul crizei financiare din 2008, care în Europa a degenerat în criză a datoriilor publice, Germania a avut mai multe atuuri prin care s-a impus: doar ea se bucură de o încredere mare a pieţelor (care vedeau mereu marca germană în spatele monedei euro), finanţele publice germane erau în bună stare, iar economia părea mult mai solidă decât cea a partenerilor din UE.

Dar, paradoxal, scrie Liberation, cel mai mult au servit politicii germane chiar ezitările Angelei Merkel: în perioada 20019-2012 a devenit limpede că euro nu avea decât o viabilitate precară fără garanţia germană. Prin urmare, pentru a se construi o oarecare solidaritate financiara în zona euro şi pentru salvarea statelor aflate în criză a fost nevoie să se treacă prin toate filtrele exigente ale Berlinului, motivate de neîcrederea crescută a Germaniei faţă de partenerii sai din UE.

Crerea Mecanismului European de Stabilitate, cu un fod de 750 de miliarde de euro, s-a făcut, astfel, contra unui preţ major: Berlinul a obţinut dreptul de a-şi menţine vetoul asupra utilizării fondului, condiţionată de aplicarea măsurilor de austeritate. A urmat apoi Pactul de stabilitate bugetară, care a fost întărit cu măsuri constrângătoare la propunerea Germaniei. A urmat un tratat pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţă, care a ridicat echilibrul bugetar de sorginte germană la rang aproape constituţional în statele euro şi nu numai. Aşa au apărut şi conceptele de “semestru european” şi ale sale “six pack” şi “two pack”, în egală măsură obscure, apropape imposibil de tradus cetăţenilor, dar cu un impact economic mare. Până şi crearea Uniunii Bancare în 2012 a fost negociată în aşa fel încât băncile germane să aibă un statut privilegiat şi să nu se supună normelor dictate de la Berlin celorlalte state.

Toată această noua arhitectură a făcut din guvernul german arbitrul politicilor economice şi bugetare ale zonei euro şi ale UE în general.

Germania nu a ocupat doar locul rămas liber în culisele Bruxelles-ului de către o Franţă slăbită economic, ci şi locul lăsat liber de o Mare Britanie eurosceptică, scrie Liberation, citând-o pe eurodeputata liberală Sylvie Goulard, care observă că, dacă în 2009 mulţi dintre membrii Comisiei Barroso îşi doreau un şef de cabinet britanic sau măcar un şef de cabinet adjunct britanic, acum comisarii nominalizaţi ai Comisiei Juncker îşi doresc mai degraba oameni apropiaţi de Berlin în echipa lor.

Nu e deloc o întâlmpare că şeful de cabinet al preşedintelui Jean-Claude Juncker însuşi este un german – Martin Selmayr. Potrivit informaţiilor detinute de Liberation 5 şefi de cabinete şi trei adjuncţi din noua comisie vor fi germani. La fel, Germania are opt directori generali in Comisia Europeana, iar aceştia au statut de functionari şi o putere mult mai mare decât a unui comisar, în special dacă cel din urmă este un novice. Rămâne de văzut cine îi va urma în fruntea Secretariatului General al Comsiei (turnul de control al executivului european) lui Catherine Day, buna prietenă a Monicăi Macovei şi unul dintre cerberii MCV-ului pentru România.

Influenţa Germaniei s-a extins şi la alte instituţii ale UE. Secretarii generali ai Consiliului Uniunii Europene şi ai Parlamentului European sunt germani (primul este fostul consilier pe politică externă al Angelei Merkel). Parlamentul European aproape că a devenit a treia camera a legislativului german, iar germanul Martin Schulz va fi preşedintele PE cu cel mai lung mandat începând din 1979. Germanii au 96 de eurodeputaţi, urmată de Franţa, cu 74 de eurodeputaţi. Dintre comisiile PE, nu mai puţin de 32 sunt conduse de germani.

“Ne apropiem de un punct de ruptură”, se teme un înalt funcţionar european citat de Liberation. “Aceasta dominaţie este mult prea îndepărtată de idealul european”. “Locul pe care îl ocupă Germania devine insuportabil”, spune un eurodeputat francez. “Nu este vorba că ne plângem, dar alte state au început să îşi dea seama că ce e prea mult e prea mult. Cuplul franco-german nu poate fi înlocuit de Berlin. O Europă germană va fi supusa mereu riscului de a fi respinsă.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.