„Geta Brătescu şi imaginarul mai presus de privire”, la CAM St. Louis

De curând, s-a închis expoziţia marii artiste Geta Brătescu prezentată de Muzeul din Saint Louis, un proiect cultural de mare prestigiu, înscris în programul Institutului Cultural Român de la New York. Expoziţia s-a bucurat de prezenţa a peste 2.500 de vizitatori.

Generaţiile care au trăit cu revista „Secolul 20” şi care erau nelipsite de la festinul lecturilor conectate la Europa Occidentală, la valorile Americii de Nord şi la marea literatură a realismului magic din America Latină, cunoscătorii literaturilor nordice şi ai literaturii din Australia, din ţările din Federaţia Rusă şi din Europa de Est, cu zona ei de samizdat, au putut să descopere de-a lungul mai multor decenii rolul enorm pe care l-a jucat în designul revistei „Secolul 20” marea artistă vizuală Geta Brătescu.

Geta Brătescu realiza întreaga concepţie grafică a revistei, transformând fiecare număr într-o temă cu variaţiuni, conferind astfel fiecărui element vizual, de la grafică la literele de titlu şi jocul dintre spaţiile pline şi cele goale, o semnificaţie artistică, simbolică, psihologică. Din aceste motive, fiecare număr al revistei „Secolul 20” a putut fi considerat şi ca un obiect de artă, şi, în orice caz, a fost, pentru atâtea generaţii, o lecţie de originalitate, bun-gust şi imaginaţie modernă. Geta Brătescu era nelipsită din compania marilor scriitori şi artişti ai epocii. Nu exista vernisaj important de la care marea artistă să lipsească, nu exista lansare a unei cărţi şi a unui scriitor de mare valoare internaţională în care Geta Brătescu să nu fi oferit organizatorilor o idee, o soluţie de grafică, un concept de afiş.

În acelaşi timp, Geta Brătescu a participat ca artist, cu propriile sale creaţii, la numeroase expoziţii de artă internaţionale. Astfel, în 1960, Geta Brătescu a făcut parte din delegaţia artiştilor care au reprezentat România la Bienala de la Veneţia, Pavilionul României (expoziţie de grup). De asemenea, a participat, în 1965 şi în 1969, la a doua şi a patra Bienală Internaţională de Tapiserie, Laussane. În 1968, la Expoziţia Internaţională Peniţa de Aur, de la Belgrad. În 1983 şi 1987, la Bienala de la Sao Paulo, din Brazilia. În 1984, la Bienala Europeană de Gravură, de la Fredrikstad, din Norvegia. În 1993, la „OSTranenie” – primul festival internaţional video de la Bauhaus, Dessau. În 1994, la expoziţia „Europa, Europa”, deschisă la Bonn, în Germania. În anul 2000 a expus la „Arta Europei de Est în relaţie cu Occidentul. De la 1960 până în prezent”, Moderna Galerija, Ljlublijana; 2002 – „În căutarea Bacalniei”, Neue Galerie Graz; 2006 – „Arteast Collection 2000+23”, Moderna Galerjia Lubljiana; 2010 -„Gender Check. Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe”, Muzeul de Artă Modernă din Viena; 2010-2011 – „After the Fall”, Hudson Valley Center for Contemporary Arts (HVCCA); 2010 – „Image at Work” la Index Foundation şi ICR Stockholm, curator: Helena Holmberg; 2011 – „Vestigii„; 1982 Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedros. Creaţia doamnei Geta Brătescu dintr-o etapă recentă a fost prezentă, de asemenea, în numeroase expoziţii de grup, cum ar fi: „artevida”, Endora Arte Producoes, Rio de Janeiro (2014); „Un univers propriu: Practici fotografice în studio”, Muzeul de Arta Modernă, New York (2014); „DECORUM Covoare şi tapiserii de artişti”, Musée d’Art Moderne de la Ville de Paris, Paris (2013); A 5-a Bienală de Artă Contemporană, Moscova (2013); „Il Palazzo Enciclopedico„, La Biennale di Venezia, Veneţia (2013); şi „A Bigger Splash: Pictura după Performance Art”, Tate Modern, Londra (2012).

Lucrări ale Getei Brătescu se găsesc şi în colecţia Muzeului de Artă Modernă din New York.

Contemporary Art Museum (CAM) St. Louis, fondat în 1980, prezintă, sprijină şi celebrează arta contemporană, jucând un rol important printre muzeele de artă contemporană din SUA. Muzeul nu colecţionează lucrări şi este dedicat mai degrabă scrierii istoriei artei contemporane decât urmăririi tendinţelor acesteia. Aflate în centrul SUA, St. Louis şi CAM reprezintă un loc geometric fundamental în răspândirea valorilor artei contemporane.

Contemporary Art Museum din Saint Louis a prezentat, în premieră nord-americană, seria de desene ”Capricio (Whims)”, în expoziţia ”Geta Brătescu: Drawings with Eyes Closed” în perioada 6 martie-11 aprilie 2015. În cadrul expoziţiei au fost prezentate 23 de desene-diptic, în tempera. Au mai fost expuse două cărţi-obiect, realizate la începutul anilor ‘90, împrumutate, pentru această expoziţie, de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti (MNAC) şi, de asemenea, s-a prezentat filmul ”Earthcake”, din 1992. Cele două cărţi-obiect ale Getei Brătescu nu au mai fost expuse până acum în afara MNAC, deci au putut fi văzute la CAM în premieră, alături de seria de dipticuri.

Kelly Shindler, cea care a organizat această expoziţie, este curator asociat al Contermporary Art Museum St. Louis, din 2013. Anterior a fost curator asistent al CAM şi curator invitat al Art Institute of Chicago. De asemenea, Kelly Shindler este fondator şi co-curator al Package Deals, NY, al Refracted Lens, Chicago, co-director si curator al Eye & Ear Clinic (School of the Art Institute of Chicago), co-curator al Sullivan Galleries, CRG Gallery, Cinewomen, CMJ Film Festival. Kelly Shindler a fost director de proiecte al Art21, INc., director de programe publice. De asemenea, a publicat cărţi şi studii de specialitate şi a participat în diverse jurii şi conferinţe din SUA. Este deţinătoarea mai multor burse şi granturi de studiu.

O expoziţie originală şi emoţionantă

Remarcabil în toată activitatea de creaţie a Getei Brătescu a fost interesul artistei pentru tehnica desenului, însoţit sau nu de acuarelă, colaj şi textile. Întotdeauna desenul a fost pentru Geta Brătescu o provocare continuă a celor două tărâmuri ale imaginarului, evocate de versul eminescian: „Iară ochiu-nchis afară înăuntru se deşteaptă„. Într-o lume a recunoscutei autorităţi pe care o are imaginea, Geta Brătescu răstoarnă puterea privirii, contrapunându-i puterea orbirii. De aceea, titlul expoziţiei sună ca un paradox: „desene cu ochii închişi„. Artista care are un spirit ludic bine-cunoscut desenează ca şi cum s-ar juca de-a baba-oarba, ca şi cum fiecare desen ar reprezenta căutarea unui chip ascuns, al unui partener de joacă, pe care trebuie să-l descoperi, ca să câştigi. Desenul devine un joc văzut şi nevăzut, un adrevărat traseu al descoperirii celuilalt, un dialog între cel ce caută şi cel ce urmează să fie găsit, deşi cel din urmă face toate eforturile ca să rămână nedescoperit. Taina jocului este încântătoare. În desenele Getei Brătescu impresionează absenţa oricărei emfaze, caligrafia copilăroasă, virtutea neprevăzutului. Expoziţia a fost curatoriată cu o atenţie deosebită de a nu clinti nimic din această artă a ingenuităţii, scăldând originalitatea. Artista rămâne la orice vârstă a creaţiei sale un mare copil al acestei lumi pline de zeci de provocări, între care pasiunea creaţiei trebuie să rămână cel mai mare pariu cu sine. Geta Brătescu a câştigat acest pariu şi la expoziţia din St. Louis.

Geta Brătescu – o artistă polivalentă şi „capriciile” ei

O figură centrală în arta postbelică românească, Geta Brătescu lucrează într-o varietate de tehnici, incluzând desen, colaj, obiect, textile, gravură, fotografie, video experimental, happening şi performance. De-a lungul unei cariere de şase decenii, artista a dezvoltat un stil sofisticat, care foloseşte ca surse de inspiraţie, în mod egal, literatura, teatrul şi viaţa de zi cu zi, pentru a explora potenţialul artei în prezentarea unor teme ale identităţii şi istoriei.

Piesa centrală a expoziţiei a reprezentat-o o serie de desene din 2008 intitulată „Capricio„. Cuprinzând mai multe dipticuri desenate pe suport de hârtie acoperit cu tempera, „Capricio” prezintă imagini uşor de descifrat, desenate copilăreşte: oameni, animale, şi forme, transpuse pe fundaluri pastel şi texte caligrafiate de mâna Getei Brătescu. „Capricio” descrie forme arhetipale şi sugestive, cărora privitorul le poate asocia propriile interpretări. Repetarea acestor elemente prin desene multiple permite privitorului să observe schimbări subtile în formă şi semnificaţie, care, împreună, alcătuiesc un întreg.

„Capricio” face parte din seria „Desene cu ochii închişi„. Eliminând coordonarea mână-ochi, deci desenând cu ochii închişi, tehnica Getei Brătescu este strâns legată de tradiţia suprarealistă a desenului automat şi procesul de extragere a imaginilor din imaginaţia sau conştiinţă interioară a artistului. Actul de a lăsa desenul la voia hazardului reflectă dorinţa permanentă a artistei de a experimenta în atelier – un spaţiu autonom, liber de influenţa presiunilor economice sau politice. De asemenea, expoziţia prezintă, în premieră, cărţi-obiect realizate în 1991. Lucrările din expoziţie au fost completate de prezentarea unui videoclip original, „Earthcake„, produs în 1992 împreună cu cineastul Alexandru Solomon.

Geta Brătescu consideră clipul său video un „ritual filmat”, în care artista, cu faţa vopsită în alb şi cu capul acoperit în aluminiu, formează o movilă circulară de pământ, pe care începe să îl consume cu determinare. În acest proces, artista sugerează o metaforă emoţionantă despre capacitatea creaţiei artistice de a transforma materiale banale în experienţe şi obiecte sublime.

La răscrucea a două veacuri

Geta Brătescu (n. 1926, Ploieşti, România) trăieşte şi lucrează în Bucureşti. Expoziţiile personale recente includ: „MATRIX254„, Muzeul de Arta Berkeley (2014); „Geta Brătescu: Studioul artistului„, Muzeul deArte Contemporáneo de Castilla y León, León, Spania (2013); „Geta Brătescu: IntenseProximity„, la Triennale Paris, Paris (2012); „Geta Brătescu: Opera, imaginea, semnul„, Ivan Gallery, Bucureşti, România (2011); şi „alteritate„, Galeria Mezzanin, Viena (2010). Creaţia ei a fost prezentată în numeroase expoziţii de grup, cum ar fi „artevida„, Endora Arte Producoes, Rio de Janeiro (2014); „Un univers propriu: Practici fotografice în studio„, Muzeul de Arta Modernă, New York (2014); „DECORUM Covoare şi tapiserii de artişti„, Musée d’Art Moderne de la Ville de Paris, Paris (2013); A 5-a Bienala de Artă Contemporană, Moscova (2013); „Il Palazzo Enciclopedico„, La Biennale di Venezia, Veneţia (2013); şi „A Bigger Splash: Pictura după Performance Art„, Tate Modern, Londra (2012). În 2008 a fost distinsă cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă, Bucureşti, pentru contribuţia sa la dezvoltarea artei contemporane româneşti.

Kelly Shindler, curator

Geta Brătescu a fost director artistic al revistei de literatură şi artă ”Secolul 20/21”. ICR New York va dedica Getei Brătescu un amplu simpozion intitulat Geta Brătescu – artistul care a dat imaginea ”Secolului 20”. Simpozionul va avea loc în cadrul unei serii de manifestări dedicate revistelor emblematice de cultură, literatură şi artă din România. La acest eveniment vor fi invitaţi curatori ai muzeelor MoMA, Metropolitan şi ai La Galleria (La Mama), profesori ai instituţiilor de arhitectură şi design din New York, institutele culturale ce fac parte din clusterul EUNIC New York, care vor prezenta şi ele exemple de reviste emblematice pentru cultura ţărilor lor, din a doua jumătate a sec. XX, reviste care au creat punţi culturale internaţionale.

Imaginile realizate de David Johnson ce însoţesc acest articol au fost primite de către ICRNY prin gentileţea curatorului Kelly Shindler, de la Muzeul de Artă Contemporană din Saint Louis, cu dreptul de a fi transmise presei din România.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.