Europa Unită va fi a statelor euro şi eventual a Poloniei, “o ţară care poate”. Posibila motivaţie pentru neacceptarea altor state: pentru că sunt fundamental orientale. Restul uniunii economice se poate extinde în Ucraina şi Turcia. Criza euro este rodul unei campanii a sistemului bancar din SUA. Sunt afirmaţiile fostului preşedinte Valery Giscard d’Estaing pentru Der Spiegel
Fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing (86 de ani) şi fostul cancelar german Helmut Schmidt (93 de ani), care au pus umărul la crearea sistemului monetar european, după ce SUA au renunţat la etalonul aur şi au anunţat Europa că “dolarul este problema voastră”, vorbesc pentru Der Spiegel despre viitorul UE.
Der Spiegel: Cine va face parte din Statele Unite ale Europei, dacă se va ajunge la ele cândva în viitor? Cei 17membri ai Euro Grupului sau cei 27 de membri ai UE?
Giscard: Categoric cei 17! Cei care se alătura grupului trebuie să fie gata să se integreze. Dar noi nu facem nicio presiune. Dacă danezii sau britanicii sau suedezii nu vor să facă parte, atunci foarte bine. Nu este o sursă de conflict. Dimpotrivă, UE se poate extinde acceptând Ucraina sau Turcia, atât timp cât inima sa cei 17, rămâne neafectată. Putem forma Statele Unite ale Eurpei însă doar într-un miez, nu într-o uniune mai largă. Canada si Mexicul, de asemenea, nu vor deveni parte a SUA.
Spiegel: Care este defectul din naştere al zonei euro?
Giscard: A fost o greşeală să invităm 27 de state şi apoi să acceptăm 16 sau 17 dintre ele. A fost o greşeală să invităm Grecia. Grecia pur şi simplu nu era pregătită. Grecia este o ţară fundamental orientală. Helmut şi-a exprimat atunci scepticismul. A fost mai inteligent ca mine. Euro Grupul nu trebuie să se extindă la nesfârşit. Sper că nu vom fi foarte deschişi către noi membri, poate cu o singură excepţie: Polonia. Cred că ţara asta are capacitatea şi vointa să facă acest pas. Ar putea merge. Dar nu putem accepta pe altcineva.
Helmut Schmidt: Aceasta este şi opinia mea.
Giscard: Sistemul unei viitoare Europe unite suferă de lipsa democraţiei, susţine Giscard. “Ea trebuie introdusă treptat. Cine este preşedintele permanent al UE în ochii publicului? Herman Van Rompuy? Când va fi stabilit succesorul lui, nu va fi posibil să se organizeze un scrutin. Însă putem extinde cercul democraţiei incluzând Parlamentul European şi parlamentele naţionale.
Iată cei cred cei doi părinţi ai euro despre actuala criză care a lovit moneda unică.
Der Spiegel: Vă temeţi acum de sfârşitul euro?
Schmidt: Euro ne va supravieţui oricum.
Giscard: De ce nu întrebaţi în schimb dacă va dispărea dolarul american sau yenul japozez. Euro este moneda unei regiuni care are mai puţine datorii decât zona dolarului, care are o balanţă comercială excedentară uriaşă şi care are o bancă centrală bine condusă. Rata actuală de schimb este mult peste cea din 2002. De ce atâta îndoială? Suntem victimele unei campanii care îşi are originile în sistemul bancar american. Suntem în mijlocul unei bătălii a comunicării care alimentează mereu speculaţiile.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.