„Giselle”, capodopera baletului romantic, într-o nouă montare la Opera Naţională Bucureşti

Unul dintre cele mai îndrăgite spectacole de balet romantic revine în repertoriul Operei Naţionale Bucureşti într-o nouă versiune coregrafică. Giselle de Adolphe Charles Adam, pe libretul de Jules-Henri Vernoy de Saint-Georges şi Théophile Gautier, în coregrafia semnată de Johan Kobborg şi Ethan Stiefel, va avea premiera la Opera Naţională Bucureşti joi, 11 iunie, ora 19.00.

Giselle prezintă în paşi de dans o intrigă simplă, dar suficientă pentru a declanşa un spectru larg de emoţii: un flirt duce la iubire, speranţă, tristeţe, disperare.

Acest balet-basm, creat de Jean Coralli şi Jules Perrot în anul 1841, cu stele ale baletului timpului, Carlotta Grisi, Lucien Petipa şi Adèle Dumilâtre, adaptat mai târziu de Marius Petipa, a fost repus în scenă în anul 2012 de doi dintre cei mai cunoscuţi dansatori şi coregrafi de astăzi, Ethan Stiefel şi Johan Kobborg, pentru Baletul Regal din Noua Zeelandă şi s-a bucurat de un mare succes.

În timpul repetiţiilor

“Ethan Stiefel şi Johan Kobborg au evoluat în zeci producţii Giselle de-a lungul anilor. Numai Kobborg estimează că a dansat în 25 de versiuni ale acestui iubit balet clasic.

Astfel, când aceste stele ale baletului şi vechi prieteni şi-au unit forţele pentru a crea o nouă producţie Giselle la sfârşitul anului 2012, dansatorii de la Royal New Zealand Ballet au beneficiat de experienţa şi viziunea celor doi”, scria Susan Reiter în Los Angeles Times.

Cei doi coregrafi au adus şi adaptat această producţie pentru Opera Naţională Bucureşti, cu o nouă distribuţie, mai mare decât cea iniţială, şi cu anumite influenţe româneşti, prezente în costumele create de Natalia Stewart şi decorurile lui Howard Jones. Subiectul acestei montări este plasat în secolul al XIX-lea, mai aproape de perioada în care a fost creat baletul, iar coregrafia a fost adaptată după versiunea lui Marius Petipa, dar cu mai multă mişcare, pasiune şi acţiune.

Avanpremieră la Giselle

„Am vrut să aducem povestea mai aproape de noi, atât cât era posibil din punct de vedere estetic pentru un spectacol care trebuie să fie mare, bogat, dar în acelaşi timp contemporan, cu linii clare, curate. Nu am dorit să-l reproducem greoi, cu aspect învechit, prăfuit. Am căutat să-i dăm un aer proaspăt din toate punctele de vedere, şi în ceea ce priveşte decorurile şi costumele”, mărturieşte coregraful Ethan Stiefel.

Aceste adăugiri fine oferă o nouă viaţă lucrării şi extrag esenţa poveştii, punând-o într-o lumină nouă pentru privitor. Ethan Stiefel şi Johan Kobborg au dorit să refacă baletul într-un mod cât mai interesant pentru diferite tipuri de public, respectând în acelaşi timp tradiţia. Scopul lor principal a fost găsirea unei modalităţi de a armoniza vechiul şi noul, fără a accentua o anume trăsătură în pofida alteia.

„Cred că povestea baletului Giselle este pur şi simplu fascinantă. Ea atinge două aspecte ale vieţii şi dragostei. Realismul şi acel realism pe care ni-l creăm prin imaginaţie şi pe care îl credem adevărat. Sunt fascinat de motivele pentru care oamenii acţionează într-un fel sau altul, care este gândul din spatele fiecărei acţiuni şi, adesea, găsesc aceste lucruri mai interesante chiar decât reacţiile lor. Câteodată, ne dăm seama prea târziu de ceea ce avem, iar Albrecht este în această situaţie”, mărturiseşte şi coregraful Johan Kobborg.

Johan Kobborg

Atât Ethan Stiefel, cât şi Johan Kobborg, aflaţi acum în postura de coregrafi, s-au aflat în trecut şi în ipostaza de dansatori interpretând de multe ori rolul principal masculin, Albrecht, rol nelipsit din repertoriul oricărui mare balerin.

Din distribuţia premierei fac parte:

Giselle – Bianca Fota

Albrecht – Dawid Trzensimiech

Hilarion – Barnaby Bishop

Myrtha – Marina Minoiu

şi Ansamblul de Balet al Operei Naţionale Bucureşti

În următorul spectacol de duminică, 14 iunie, ora 19.00, vor evolua Cristina Dijmaru, Robert Enache, Bogdan Cănilă şi Adina Tudor

Dirijor: Ciprian Teodoraşcu.

Giselle a avut parte de montări celebre, semnate de coregrafi de primă mărime.

Ethan Stiefel

În 1884 a fost realizată o nouă producţie, la Sankt Petersburg, concepută de Jules Perrot şi Marius Petipa. Secolul al XX-lea a cunoscut 10 montări deosebite: în 1903 şi 1910 la Paris, în coregrafia lui Joseph Hansen, respectiv în cea a lui Michel Fokine pentru Baletele Ruse ale lui Serge Diaghilev, în 1932, tot la Paris, creată de Serge Lifar, în 1963, la Moscova, datorată lui Leonid Lavrovski, în 1971, la Londra, în coregrafia lui Mary Skeaping. Alicia Alonso a creat o nouă versiune la Havana, în 1972, iar 10 ani mai târziu, baletul a încântat publicul din Stockholm sub semnătura lui Mats Ek. La New York, Frederick Franklin va revizui coregrafia realizată de Jean Coralli şi Jules Perrot, la Stuttgart a fost rândul Marciei Haydée, în 1989. Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la premiera absolută, în 1991, Patrice Bart şi Eugène Polyakov l-au pus în scenă la Paris.

Frumuseţea acestui balet emoţionant a tentat şi regizorii de film. În 1987, Herbert Ross a realizat un film intitulat Dancers, în care tratează baletul Giselle, în acelaşi fel în care Carlos Saura o făcuse pentru opera Carmen. Cele două roluri principale au fost interpretate şi dansate de Mihail Barîşnikov şi Alessandra Ferri.

Anul trecut, Toa Frazer a regizat un film cu Baletul Regal din Noua Zeelandă, în care Giselle este interpretată de americanca Gillian Murphy, iar Albrecht, de chinezul Qi Huan.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.