Grațierea – sub presiunea agenților de influență

Disputele privitoare la cele două ordonanțe de urgență prin care Guvernul Grindeanu vrea să impună o serie de modificări legislative au avut și un efect cu totul neașteptat: „developează“ clar simpatiile politice ale jurnaliștilor care, în alte condiții, nu pierd absolut nicio ocazie să discute despre imparțialitate și deontologia meseriei de jurnalist.

Liviu Avram: „E mai grav decât am bănuit“

Editorialist la Adevărul. Mimează imparțialitatea și echidistanța, dar în toate luările lui de poziție transpar simpatia și implicarea partinică.
„Este foarte probabil ca Guvernul să nu renunţe la cele două ordonanţe de urgenţă care au scos lumea în stradă, pentru că acestea sunt un punct esenţial al planului. Guvernul nu este interesat de ce se va întâmpla ulterior cu ordonanţele, interesul său este ca acestea să fie în vigoare măcar un minut.
Ordonanţele de urgenţă au acest merit: intră în vigoare imediat ce sunt publicate în Monitorul Oficial şi sunt trimise la Parlament. Parlamentul este deja, oficial, convocat în sesiune extraordinară (chiar dacă nu e nici dracu’ pe acolo), deci şi această cerinţă a Constituţiei este formal îndeplinită. (Sesiunea extraordinară a fost şi ea parte a planului: de aceea a fost convocată astfel, încât să se suprapună peste întreaga vacanţă parlamentară, ca Guvernul să poată da ordonanţe de urgenţă în orice moment.) În materie penală, se aplică principiul legii mai favorabile pentru inculpat. Asta înseamnă că, indiferent ce face după aceea Parlamentul cu aceste ordonanţe (că le modifică sau că le respinge) şi indiferent dacă ele sunt declarate neconstituţionale, forma adoptată de către Guvern produce efecte juridice.“ (Un minut pentru Guvernul Grindeanu, 23 ianuarie 2017, 13.08)
„E mai grav decât am bănuit: se poate demonstra cu uşurinţă că cele două ordonanţe de urgenţă propuse de Ministerul Justiţiei, privind graţierea şi modificarea legilor penale, nu reprezintă nimic altceva decât o autorizaţie legală pentru furt din banii publici. Prima ordonanţă rezolvă trecutul, cealaltă pregăteşte viitorul. E ca şi cum am fi pus nişte infractori să scrie Codul penal. Şi acum, demonstraţia. Dacă eliminăm zgura emoţională a celor două ordonanţe de urgenţă, putem constata că miza majoră a autorilor lor pare să fi fost dezincriminarea aproape completă a unei anume infracţiuni: abuzul în serviciu, pedepsit acum cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Spre deosebire de alte infracţiuni legate de activitatea demnitarilor sau a funcţionarilor publici – cum ar fi darea şi luarea de mită sau traficul şi cumpărarea de influenţă –, abuzul în serviciu are un mare păcat: nu se poate face în deplină clandestinitate. Lasă întotdeauna urme, pentru că implică decizii scrise, caiete de sarcini, procese-verbale, viramente bancare, alte documente.“ (Banditism de stat, reglementat prin ordonanţe de urgenţă, 22 ianuarie 2017, 13:08)
În vara anului trecut Liviu Avram s-a adresat Curții Constituționale unde a solicitat, în numele PNL, ca alegerile să se desfășoare în două tururi de scrutin. Atunci, cererea lui a fost respinsă.

Participant la discuțiile de la Ministerul Justiției, jurnalistul Liviu Avram a declarat:
„Prin aceste două iniţiative reconfiguraţi politica penală a statului în ceea ce priveşte câteva infracţiuni. Abuzul în serviciu e graţiat, potrivit proiectului de ordonanţă. Impuneţi mai multe condiţii: plângerea prealabilă, un cuantum al prejudiciului şi scăderea pedepselor. În nota de fundamentare nu explicaţi de ce. Infracţiune de abuz în serviciu e practic dezincriminată, nu mai există nici conflict de interese. Se poate modifica politica penală a statului prin ordonanţă de urgenţă?“. În plus, jurnalistul a mai afirmat că: „Ordonanţa de urgenţă are efect de amnistie, are efect de ghilotină. O daţi, stă în vigoare câteva zile, Parlamentul o respinge, dar ea îşi face efectele. Vi se pare firesc să modificaţi politica penală a statului dumneavoastră împreună cu consiliera dumneavoastră?“.

Corina Drăgotescu: Ham-ham-ham la RTV

Fost jurnalist la Adevărul, în anii ‘90, Corina Drăgotescu este acum o prezență constantă la RTV. Dar un lucru este clar: Piața Universității îi poartă ghinion. Dacă în iunie 1990 a stârnit mânia românilor prin câteva articole privitoare la mitingul nonstop de acolo, în aceste zile ea a fost „eroina“ unor incidente ilare care au avut loc tot în Piața Universității și tot în cursul unui miting. În ultimul timp, Corina Drăgotescu a tot vorbit pe micul ecran, povestind despre faptul că protestatarii faţă de legile grațierii care vin la miting însoțiți de animalele de companie primesc o anumită sumă de bani. În lumina propriilor sale declarații, duminică seară a mers la miting purtând în brațe un cățel din pluș. Apoi, tot ea s-a văitat că lumea adunată în piață a aruncat în ea cu bani, chipurile mărunțișul cuvenit pentru cățelușul adus la manifestație. La un moment dat, unul dintre manifestanții care au văzut-o acolo a strigat în direcția ei: „Vreau să zic bună seara pușcăriașului Ghiță. România TV face o instigare politică“. Afirmație la care jurnalista RTV a replicat: „Oamenii latră aici, în timp ce câinii tac. Aceasta este imaginea democrației. Cred că domnul Klaus Iohannis este acum fericit“. Revenită în studiou, Corina Drăgotescu a povestit: „Erau bărbați în jurul meu care lătrau și îmi aruncau bani la picioare. Așa ceva (…) n-am mai văzut. Evul Mediu! Din fericire, unul dintre pilonii mitingului a avut grijă tot timpul să spună oamenilor: stați la un metru de ea“.

Dan Tăpălagă: „O zi rușinoasă pentru Justiție“

Editor coordonator al site-ului Hotnews.ro, Dan Tăpălagă este încă unul dintre jurnaliștii bănuiți de legături oculte cu serviciile secrete (cel puțin așa a afirmat Victor Ponta, la un moment dat). Dar indiferent dacă această presupusă legătură este sau nu adevărată, Tăpălagă nu a ratat nici el ocazia de avea o părere despre problema grațierii: „O zi rușinoasă pentru Justiție, un Guvern rupt de realitate. Mai mulţi penali, foști pușcăriași, rudele unor condamnați sau avocații lor au vorbit luni în clădirea Justiției aceeași limbă cu ministrul. În timp ce penalii își pledau propria cauză în fața lui Florin Iordache, pe un ecran de proiecție rulau imagini ilustrând condițiile proaste de detenție din penitenciarele românești. Am călcat în minister în 2005, în calitate de consilier și purtător de cuvânt pentru trei luni. Niciodată nu mi-am imaginat că Guvernul va ajunge într-o bună zi să lucreze chiar prin departamentul de Justiție mână în mână cu borfașii, împotriva interesului public“.

Sorina Matei: „Eu nu vreau să scape nimeni“

Fost ziarist de presă scrisă (Jurnalul Național), dar și realizator TV, care a parcurs tot spectrul politic al jurnalismului TV (Antene, România TV, B1 TV), despre Sorina Matei s-a spus, de-a lungul vremii, că ar avea legături strânse cu serviciile secrete. Impresie întărită de articolul „omagial“ pe care l-a publicat la plecarea din funcție a unui fost director al SRI: „George Maior. Un om pentru o țară“. În aceste zile, Sorina Matei a vorbit și ea, pe blogul personal (sorinamatei.ro) despre mișcările de protest faţă de modificările legislative impuse de Guvernul Grindeanu: „90 de mii de români au ieşit în stradă, într-un protest fără precedent, cel mai mare de după Revoluţie, pentru că infractorul Dragnea vrea să scape el și infractorii lui de la partid, RTV vrea să scape Ghiță, A3 vrea să scape Varanul infractor, Băsescu vrea să scape infractorii lui, Realitatea tocmai și-a scăpat infractorul. Și ăștia sunt, alături de toţi susţinătorii lor infractori, condamnaţi, inculpaţi sau şpăgari. Eu nu vreau să scape nimeni. Vorba filmului: «Because I’m a guy that kills bad guys»“. (sorinamatei.ro, 30 ianuarie 2016)
Iar asta, după ce tot ea a scris, în același loc, pe 27 ianuarie: „Într-o țară cu 21 de milioane de suflete, argatul condamnatului definitiv Liviu Dragnea / infracţiuni dovedite (aflat sub un substitutiv de pedeapsă, instituţie complementară individualizării pedepsei – pedeapsa sub termen de supraveghere – până pe 22 aprilie 2020, şi trimis în judecată în alt dosar de corupţie), participant activ la Marțea Neagră, aka ministru al Justiției în România, este interesat numai de minoritatea infracțională din pușcării, condamnată pentru nelegiuiri și jaf din buzunarele oamenilor, pe care vrea să o elibereze, alături de toţi susţinătorii săi din politică şi media acuzaţi sau condamnaţi pentru fapte de corupţie“.

Ioana Ene Dogioiu: Niciodată în contradicție cu SRI

Jurnalist, senior editor la site-ul Ziare.com. Respectând proverbul „Râde ruptul de cârpit“, acoperit-descoperitul Robert Turcescu a afirmat despre ea: „Ioanei Ene Dogioiu (alias Nadina Forga) i se văd tresele/epoleții“. Dacă ar fi să ne luăm după Turcescu, în funcția de pe urma căreia i se văd „tresele“, ea a publicat articolul „Să vă fie frică, țara se ridică“. Un articol cu tente apocaliptice, din care rezultă că duminică am avut de-a face cu „cele mai ample proteste din 1989 încoace, cu aproape 100 de mii de oameni în întreaga țară, cu kilometri de manifestanți în centrul Bucureștiului“, o manifestare ce „marchează un punct de inflexiune pentru societatea românească“. Dar și că „remarcabilă cu adevărat contraperformanța PSD, care la nici două luni de la victoria electorală, să provoace așa ceva fără să fi tăiat pensii și salarii, fără să se fi întâmplat nicio tragedie cutremurătoare. În mod normal, în fața unei asemenea manifestări de forță și maturitate a societății, politicul ar trebui să se teamă“. De ce să se teamă? Explică tot Ioana Ene Dogioiu: „Și nu mă refer doar la această putere politică, deși, desigur, acum ea este în discuție. Dar avertismentul este pentru toți. Avertismentul că societatea, departe de a fi pasivă, după cum părea, este vie și exigentă, că nu mai e posibil să consideri că victoria în alegeri îți permite ca patru ani de zile să faci ce te taie capul, dincolo de program, fără să-ți pese de voința reală a electoratului, un avertisment că mita electorală are efecte limitate și că societatea nu mai poate fi cumpărată cu o suta de lei în plus, pe model ceaușist“.
La rândul său, în cursul discuțiilor de la sediul Ministerului Justiției, jurnalista Ioana Ene Dogioiu i-a pus o serie de întrebări ministrului Justiţiei: dacă există o statistică a faptelor care vor fi graţiate şi de ce doreşte dezincriminarea abuzului în serviciu. „Depăşiţi limitele impuse de Curtea Constituţională în ceea ce priveşte abuzul în serviciu“, i-a atras jurnalista atenţia ministrului. „Abuzul în serviciu îl dezincriminaţi, faceţi o dublă condiţionare: funcţionarul să fie într-o anumită relaţie cu cel păgubit şi denunţul să fie făcut într-o anumită perioadă“.

În tabăra susținătorilor

În cealaltă tabără, ideea grațierii și a modificărilor legislative propuse de Guvernul Grindeanu își are și ea susținătorii săi.

Mugur Ciuvică: Mihai Gâdea are dreptate

Președinte al Grupului de Investigații Politice (GIP), dar și invitat permanent al Antenei 3, analistul Mugur Ciuvică se manifestă ca un susținător al legii grațierii. Pentru el, „protestatarii au fost mult mai liniștiți ca duminica trecută, când se putea vorbi de mineriadă în sensul mineriadei din anul 1991, care a dărâmat un guvern. În 1991 a existat o mineriadă care a dărâmat un guvern, de aceea s-a făcut această comparație duminica trecută. Acest protest este un protest al pierzătorilor din 11 decembrie, care nu reușesc să asimileze înfrângerea groaznică pe care au suferit-o“.

Mihai Gâdea: O lege absolut necesară

Director al postului de televiziune Antena 3, realizatorul Mihai Gâdea și-a exprimat deseori sprijinul pentru legea grațierii. Avea și de ce: printre cei care ar urma să beneficieze de pe urma ei se numără și Dan Voiculescu – patronul și mentorul lui spiritual. De parcă la mitingurile organizate de el și colegii lui, mobilizarea s-ar fi făcut prin porumbei călători sau prin prin cine știe ce mijloace arhaice de comunicare, Gâdea s-a arătat indignat de faptul că un invitat la emisiunea Sinteza zilei i-a comunicat că invitațiile la protestele faţă de grațiere au fost trimise prin e-mail. Cel care l-a anunțat asta a fost avocatul Cosmina Cerva, care a relatat că a primit pe e-mail o invitație pentru a merge la protestul care a avut loc duminică seară la Universitate: „Cei care mi-au scris au folosit o bază de date a unei platforme de petiții, eu am semnat acolo o petiție, dar era pentru drepturile animalelor, nu pe teme politice“. În plus, avocata Cerva a mai relatat că s-a interesat în legătură cu expeditorul e-mail-ului, iar ceea ce a aflat chiar că este interesant: „E un ONG cu sediul la Cluj. Au trimis e-mail la toată lista celor care erau pe site-ul cu petiția. Juridic, eu știu ce semnez, dar nu e corect ca cineva să folosească datele personale pentru a mă invita la o ieșire în stradă“.
În cadrul emisiunii „Sinteza zilei“, în care l-a avut ca invitat pe Liviu Dragnea, Mihai Gâdea a insistat că această lege este absolut necesară, menționând că a cerut aprobarea să filmeze în închisori „care au un grad de ocupație de peste 200%“. În cursul acelei emisiuni, Gâdea a propus ca România să urmeze modelul Italiei, care „a avut o strategie ce ar putea fi numită pușcării libere și a eliberat foarte mulți deținuți“.

Klaus Iohannis, președintele României:

„Guvernul nu poate să treacă peste voința cetățenilor, care este suverană. Vocea oamenilor nu mai poate fi ignorată! O democrație solidă este una în care majoritățile nu abuzează de drepturile lor doar pentru că dețin, vremelnic, puterea. Solicit Guvernului să abandoneze demersurile privind grațierea şi modificarea Codurilor penale. România are doar de pierdut din prelungirea acestei situații care a scos zeci de mii de români în stradă.“

Raluca Turcan, președinte interimar al PNL:

„Atragem atenţia guvernării Dragnea că o lege a amnistiei şi graţierii dată pe furiş ar fi un abuz de încredere, ar fi un act de favorizare a infractorului, un atac la adresa poporului, care vrea să vadă dreptate, şi nu decizii pentru scăparea infractorilor.“

Călin Popescu Tăriceanu, președinte al Senatului, copreședinte ALDE:

„Cred că ar fi trebuit în prealabil o anumită pregătire în sens comunicațional. E un deficit pe care eu, coparticipant în această coaliție, mi-l asum. E adevărat că nu am anticipat ceea ce a urmat: descinderea președintelui la ședința de guvern, manifestația de stradă, președintele care se duce în mijlocul participanților să-i ațâțe și continuarea acestui război. Probabil că am subestimat reacția sistemului. Deranjul e foarte mare, după cum se vede.“

Attila Korodi, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților:

„Dacă ai teme atât de importante şi noi deja ne-am exprimat punctul de vedere despre Codul penal şi Codul de procedură penală, nu este sănătos ca Guvernul, indiferent de mandatul primit de la alegători, să dea ordonanţe de urgenţă. (…) Acea dezbatere ar fi fost posibilă cuplată (cu ordonanța privind Codurile penale a fostului guvern, care se află în Parlament, n.r.) şi Parlamentul să decidă într-un mod transparent în dezbateri parlamentare şi atunci oamenii nu mai rămâneau cu acest gust amar, când ştii că se întâmplă ceva, dar nu înţelegi.“

Augustin Lazăr, procuror general al României:

„Nu suntem de acord cu acest proiect de ordonanţă de urgenţă (n.r. – privind graţierea). Noi avem nevoie să consolidăm instituţiile Justiţiei, în conformitate cu strategia pe care Justiţia o are pentru următorii ani. Nu există absolut nicio justificare raţională să venim acum cu acte de clemenţă, afară de cazul că nu avem vreun interes care să fie ocult. Nu pot să fac nicio speculaţie în acest moment, însă vom vedea că lucrurile vor ieşi la suprafaţă întotdeauna. Aşa cum este văzut proiectul de lege, nu există niciun interes prioritar naţional pentru acest proiect de lege, este foarte clar. (…) Ministerul Public şi în general magistraţii, am discutat în CSM, pot să vă spun că nimeni nu e încântat de acest proiect. Colegii au avut cuvinte de critică la adresa acestui proiect, după cum aţi putut vedea şi dumneavoastră în dezbatere. Nu există o nevoie, un imperativ care să fie naţional, ca în acest moment să ieşim cu un astfel de act normativ.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.