Grecia se joacă cu nervii partenerilor – Eurogrupul s-a întrunit degeaba

Noul ministru de Finanțe al greciei, Euclide Tsakalotos, a sosit la reuniunea omologilor săi din zona euro fără o propunere concretă a guvermului de la Atena pentru acordarea unui nou împrumut. Informația a fost făcută publică de o sursă din guvernul elen, care a precizat că ministrul grec le-a transmis colegilor săi europeni că Atena va apune pe masă această propunere miercuri, 8 iulie.

Prin urmare, Eurogrupul s-a întrunit degeaba marți, la Bruxelles.

Reacția oficialilor europeni a fost promptă – fără un plan credibil pentru un nou acord nu este posibil niciun compromis, iar timpul rămas este foarte scurt, pentru ca 20 iulie Grecia va trebui să ramburseze o tranșă substanțială Băncii Centrale Europene.

Sursa menționată a precizat că o parte din miniștrii europeni de Finanțe și-au manifestat în mod clar frustrarea față de ceea ce ei consideră că este o nouă amânare la care recurge Grecia. Șeful Eurogrupului, ministrul olandez de Finanțe Jeroen Dijsselbloem s-a arătat nemulțumit încă înainte de începerea reuniunii de la Bruxelles. ”Va fi foarte dificil, dar așteptăm propuneri din partea guvernului grec”, spunea acesta.

Amânarea prezentării unor propuneri nu face decât ca încercarea de a-i convinge pe reprezentanții guvernelor europene să acorde un nou împrumut Atenei să fie și mai grea. Pentru că precedentul acord a expirat pe 30 iunie, înainte ca Grecia să primească ultima tranșă de 7,2 miliarde de euro, negocierile pentru orice alt acord trebuie să înceapă de la zero. De aceea miniștrii de Finanțe europeni, chiar și cei mai deschisi către un compromis cu Grecia (cei din Italia, Franța sau Spania), au început să privească negocierile cu scepticism.

Cum Grecia amână momentul propunerilor concrete, să ne uităm la pozițiile statelor cheie privind un nou acord cu Grecia.

Germania este statul în care apelurile pentru părăsirea zonei euro de către Grecia sunt cele mai puternice, scrie BBC. Vicecancelarul social-democrat Sigmar Gabriel a declarat că premierul Alexis Tsipras a ”rupt toate punțile” dintre Grecia și Europa și că e ”greu de imaginat” ca vor mai avea loc negocieri.

Situația din Grecia are repercusiuni puternice și asupra cancelarului Merkel, care se poate vedea pusă sub o puternică presiune din partea propriului partid si a electoratului, pentru a renunța la sprijinul financiar pentru Atena.

Un articol pulblicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung titra: ”Tsipras și guvernul său au promis grecilor imposibiliul. Grecii meritau ceva mai bun”.

În Franța, guvernul socialist a adoptat o poziție mai conciliantă față de Grecia. Premierul Manuel Valls a avertizat marți că ieșirea Greciei din zona euro ar avea consecințe globale si a insistat că există încă șanse pentru un acord. ”Nu există tabuuri cand vine vorba de datoria greacă”, a spus Valls.

Fostul premier Alain Juppe, care dorește să candideze la presedinția Franței din partea opozitiei gaulliste, a declarat că se poate organiza ”fără nicio dramă” și o ieșire a Greciei din zona euro.

În Italia, guvernul de stânga semnalează că va fi aliatul Franței în încercarea de ajungere la un compromis. Ministrul italian pentru Afaceri Europene, Dandro Gozi, a declarat că ambele tabere sunt de vină pentru ”dialogul surzilor” de până acum. Este drept că Italia are o datorie publică uriașă și ar fi expusă șocurilor financiare în cazul unei ieșiri a Greciei din zona euro.

”Dacă fiecare va crede că el are perfectă dreptate și ceilalți se înșeală, atunci nu vom face progrese”, a spus Gozi.

Un grup important de state ale zonei euro este cel al țărilor care au primit ajutoare financiare din partea zonei euro, în schimbul unor reforme dure.

În Spania, ministrul Economiei, Luis de Guindos, susține că ”Grecia face parte din euro” si ca țara sa este deschisă pentru negocieri.

Presiunea electoratului este un factor cheie în Spania, unde în toamnă vor avea loc alegeri generale, iar partidele anti-sistem Podemos si Ciodadanos sunt adversari de temut ai puterii conservatoare, obținând rezultate ibune la alegerile municipale. Podemos a salutat rezultatul referendumului din Grecia, arătând că a fost o mare victorie pentru democrație.

În Cipru, situația iese din tiparul general. Ciprul este unul dintre puținel state care cere restructurarea datoriei Greciei. Ciprioții cunosc poate cel mai bine efectele crizei financiare, dupa ce în 2013 cele mai mari bănci au fost in pragul colapsului și țara a aplicat măsuri pentru controlul capitalului aproape doi ani – măsuri similare celor care acum lasă fără bani ATM-urile din Grecia.

În Irlanda, din nou un stat care a aplicat măsuri dure de austeritate, guvernul nu dorește nicidecum ca Grecia să părăsească zona euro, aceasta chiar dacă mica țară ar trebui să contribuie cu un miliard de euro dacă Grecia va reuși să ajunga la un acord pentru un al treilea împrumut.

În Portugalia, guvernul s-a arătat deranjat de orice comparație între Portugalia și Grecia. Premierul portughez i-a cerut lui Tsipras să vină cât mai repede cu noile propuneri. ”Portgalia a făcut mari eforturi pentru a evita falimentul și nu merită să fie comparată cu Grecia”, a spus premierul Paolo Portas. Portugalia a fost împrumutată de UE și FMI cu circa 80 de miliarde de euro, în 2011.

În ceea ce privește noile intrate în clubul euro (Slovacia și statele baltice) și Finlanda, Austria și Olanda, lucrurile se complică pentru Grecia. Ultimele trei state sunt, alături de Germania, campionii disciplinei și rigidității bugetare în zona euro și sunt aliații fermi ai Berlinului in negocierile cu Atena.

Noii intrați în zona euro susțin că nu trebuie să plătească pentru greșelile guvernelor de la Atena. Ministrul leton de Finanțe a ținut să amintească că în țara sa sectorul public a fost redus cu 30% – prin reduceri de personal și tăieri de salarii și că nu este cazul ca Grecia sa se plângă pentru sacrificiile pe care trebuie sa le facă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.