Greşeala Legii Antonescu

Noua lege anti-extremism a fost făcută în numele unei asimetrii care produce efecte perverse. Este criminalizată propaganda legionară, dar nu este criminalizată propaganda comunistă. Autorii legii n-au avut minte să înţeleagă aceste efecte perverse:

  • cei care se tem de anti-semitism riscă să fie consideraţi apărători ai comunismului;

  • intoleranţa legitimă a legii faţă de extrema dreaptă românească din perioada interbelică riscă să pară toleranţă nelegitimă faţă de extrema stângă postbelică;

  • simplii simpatizanţi ai naţionalismului legionar, care, în timp, au devenit simboluri ale luptei anti-comuniste riscă să fie, în chip pauşal, victimele nevinovate ale intoleranţei legitime;

  • oameni care n-au comis crime, dar au participat la susţinerea ideologiei legionare, ca urmare a faptului că după război s-au consacrat ca personalităţi cu valoare de simbol cultural, riscă să fie, la fel de pauşal, puşi în rândul celor vinovaţi de crime;

  • interpretarea judecătorească a legii riscă să fie practicată abuziv dacă anumite interese conjuncturale ar dori să încurajeze asemenea practici;

  • dezbatrea unei astfel de legi nu poate ţine de interpretarea istorică a legionarismului, în ciuda faptului că, la noi, dezbaterile nu devin interesante pentru opinia publică decât dacă sunt stârnite de faptul împlinit al unui abuz legislativ.

Greşeala lui Crin Antonescu (care niciodată până la această iniţiativă parlamentară n-a ţinut să fie cunoscut ca legiuitor) se dovedeşte a fi următoarea: domnia sa nu are deloc simţul realităţilor psihologice româneşti. Comentatorul politic Crin Antonescu nu şi-a arătat niciodată această slăbiciune dat fiind că practica mediatică a comentariilor politice este făcută din clişee de stânga şi clişee de dreapta, fără nicio legătură cu profunzimile mentalului nostru public. Altfel spus, un politician care face comentarii publice poate părea inteligent întrucât nu are de comentat niciodată realităţi, ci idealităţi (nu ce este, ci ce ar trebui să fie).

x

x x

Directorul Institutului “Elie Wiesel”, implicat în elaborarea legii Antonescu, şi-a dat seama, în cursul unei recente dezbateri televizate, ce anti-reclamă şi-a făcut Institutul prin intermediul acestei legi. Nu luase în calcul ce se poate întâmpla când pui în mişcare interdicţii anti-cult, alături de interdicţii anti-extremism. Aşa cum în mentalul popular creşte cultul faţă de faptele de credinţă ale lui Arsenie Boca, în anii din urmă românii au consolidat un cult faţă de faptele de rezistenţă anti-comunistă ale lui Ion Gavrilă Ogăranu. A-l ponegri pe acest erou atât de popular pentru o presupusă faptă din anii săi de liceu, când era membru al “uteciştilor” legionari, şi a dori să împiedici venerarea sa, iată ce ar putea declanşa anti-reclama şi chiar anti-semitismul. Istoria s-a mai scris o dată la fel: interdicţe-reacţie şi escaladarea acestui ciclu până la crimă. Extremismul se năştea chiar ca urmare a interdicţiilor. Domnul Alexandru Florian, directorul Institutului “Elie Wiesel”, a avut ocazia să intuiască, în direct şi la ore de vârf, ce înţelepciune puternică stă în legenda despre vorba lui Mircea Vulcănescu “Să nu ne răzbunaţi”.

Opriţi ciclul interdicţie-reacţie (ochi pentru ochi)! Opriţi practica nefastă de a crea Inchiziţii ce caută cu lumânarea fapte care să le justifice statutul, căci chiar prin abuz inchizitorial se vor naşte faptele care să justifice acel statut.

Şi câinele, când nu e turbat, rămâne prietenos dacă nu transpiri de frica lui. Neînţeleptul domn Crin Antonescu a dorit o lege a memoriei şi a prevenţiei. Dacă era un pic mai înţelept – măcar cât cere vorba lui Vulcănescu –, dorinţa de a preveni ar fi fost stăpânită în aşa fel încât să nu inducă efectul pervers al provocării.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ioan Buduca 1112 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.