Managementul Cluj Arena s-a dovedit a fi în doar 3 ani (2012, 2013, 2014) un fiasco de zile mari girat de clasa politică via sinecurile oferite unor specialişti demni de a gestiona o bijuterie de 45 de milioane de euro. Culmea neruşinării, foştii administratori ai Cluj Arena ştiau de carenţele din contabilitate din toamna lui 2012, adică la doar un an de la înfiinţarea “firmei de stat” ce administra Cluj Arena.
După o asociere în participaţiune (adică Consiliul Judeţean s-a asociat cu el însuşi) în 2011, girată de conducerea de atunci a Consiliului Judeţean Cluj, cu Alin Tişe preşedinte, şi trecerea stadionului în proprietatea privată a judeţului, în 2014, un control al Curţii de Conturi a scos la iveală faptul că managerii de la Cluj Arena SA nu au înregistrat şi plătit impozitul pe teren şi pe clădire. O gaură de 10 milioane de lei. Cum conturile societăţii erau goale, a venit titlul executoriu, contestat apoi în Instanţă, care a decis că datoria este justă. CA al Cluj Arena SA nu a declarat starea de insolvenţă, iar penalităţile au curs, acum ajungându-se la suma de 15 milioane lei restanţă. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, s-a recunoscut învins şi în ultima şedinţă de Consiliu Judeţean s-a decis rezilierea contractului de asocierere în participaţiune, retrecerea stadionului în domeniu public al judeţului din cel privat şi viitoarea sa administrare de către Consiliulul Judeţean.
Impozitul fusese cuprins în nota de fundamentare a bugetului pe 2012
În momentul în care plata impozitului pe teren şi pe clădire a devenit definitivă prin sentinţă judecătorească, directorul Cluj Arena SA susţinea că nu s-a ştiut de necesitatea înregistrării contabile a impozitului decât după controlul Curţii de Conturi. Concret, după Decizia 55/24.11.2014 emisă de Curtea de Conturi, care constata o serie de abateri şi încălcări ale unor acte normative, aspecte printre care s-a reţinut că, în perioada 2011-2014, nu au fost calculate, declarate, înregistrate şi virate taxa pe clădiri datorată pentru clădirile primite în administrare aparţinând domeniului privat al judeţului Cluj, fiind diminuate astfel obligaţiile către bugetul local cu suma de 5.659.216 lei, din care 4.249.291 lei taxă pe clădiri şi 1.409.925 lei reprezentând majorări de întârziere aferente, precum şi taxa datorată pentru terenurile primite în administrare aparţinând domeniului privat al judeţului Cluj, fiind diminuate astfel obligaţiile către bugetul local cu suma de 148.439 lei, din care 111.773 lei – reprezintă taxă pe teren şi 36.666 lei reprezintă majorări de întârziere aferente. Numai că surpriză de proporţii! Necesitatea plăţii acestor impozite se ştia din 2012, adică la doar câteva luni de la înfiinţarea Cluj Arena.
Mai precis, în toamna anului 2012, Serviciul de Audit al Consiliului Judeţean Cluj efectua un control obişnuit la Cluj Arena SA. În Raportul de Audit de la data de 11.10.2012 (!) la pagina 18 scrie negru pe alb: “Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe anul 2012 prevede o pierdere de 1.288,49 mii lei. Neluând în calcul cheltuiala cu impozitul pe clădire, de 1.337,78 mii lei (conform notei de fundamentare a bugetului) s-a prevăzut un profit de…”. Aşadar, nici vorbă ca de existenţa acestui impozit şi de necesitatea plăţii sale să se fi ştiut de abia din noiembrie 2014, când încă din 2012 el fusese trecut în contabilitate şi se afla în nota de fundamentare a bugetului.
Specialiştii debutanţi cu studii medii
Mai mult, acum, din lac în puţ. Pe viitor, Cluj Arena, un stadion UEFA Premium Elite de 45 milioane euro, va fi gestionat inclusiv de persoane cu STUDII MEDII. Potrivit HCJ 250/2016 privind aprobarea Organigramei şi a Statului de funcţii pentru aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean Cluj, Direcţia de Administrare şi exploatare a Stadionului Cluj Arena va fi formată din 30 de oameni (angajaţi pe bază de concurs sau rotiţi din actualii funcţionari publici), concret: 1 director (studii superioare, clasa II), 2 inspectori de specialitate (studii superioare, clasa I), 1 inspectori de specialitate (studii superioare, clasa II), 3 inspectori de specialitate (studii superioare, debutant), 2 Referenţi (studii medii, clasa IA), 1 Referent (studii medii, clasa I ), 1 Referent (studii medii, clasa II ), 2 Referenţi (studii medii, debutant), 1 Muncitor electrician, 1 Muncitor instalator, 3 Îngrijitori, 1 Inspector de specialitate Compartiment Pază şi Securitate (studii superioare, debutant), 11 Paznici. Trei inspectori cu studii superioare, DEBUTANȚI, 4 referenţi, toţi cu STUDII MEDII. Ei vor manageria Cluj Arena, un stadion de 45 de milioane euro! De licitaţie, de concurs de oferte, de asociere, de dare în gestiune, chiar nu s-a auzit? De ce oare nu se doresc firme specializate în acest sens, cu know how şi experienţă în spate…?
P.S.: Absolut întâmplător, legat de postul de director (studii superioare, clasa II), printre condiţiile candidaţilor la concurs este trecută şi menţiunea absolvent de studii superioare, juridice. Pentru ce să aibă un manager de stadion studii juridice şi nu de marketing, mister. Să notăm doar că fostul director al Cluj Arena SA avea studii superioare. Concurs şi condiţii după chipul şi asemănarea…cui?!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.