Procuratura din Norvegia acuză grupul Kongsberg de corupţie, în legătură cu livrările de echipamente de comunicaţii efectuate în România în perioada 1999-2008, a anunţat marţi grupul norvegian, conform Monitorul de Cluj.
Începând din 1999, grupul Kongsberg a încheiat mai multe contracte cu ministere din România, constând in livrarea de sisteme de comunicaţii pentru poliţie şi autorităţile vamale, precum şi sisteme de comunicaţie codificate destinate Ministerului Afacerilor Externe şi misiunilor diplomatice.
În septembrie 2006, compania Kongsberg Defence Communications, divizie a grupului Kongsberg, a anunţat că a încheiat un contract de 24 milioane de euro pentru livrarea de sisteme de comunicaţii în România, fără a dezvălui numele clientului. Livrarea sistemului era programată pentru anul 2007.
Kongsberg Defence fusese selectată în iulie 2006 să dezvolte reţeaua de informaţii şi comunicaţii a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), valoarea proiectului fiind de 24,59 milioane euro.
Kongsberg Defence Communications anunţa în iulie 2004 că a câştigat un contract de circa 16,6 milioane euro pentru un sistem de comunicaţii în România, dar nu a precizat numele clientului.
Un alt contract pe o perioadă de un an, încheiat în septembrie 2003, viza modernizarea şi extinderea unui sistem de comunicaţii. Valoarea proiectului a fost de 35,6 milioane euro.
Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale de la acea dată, generalul Tudor Tănase, preciza în septembrie 2003 că STS semnase, în iarnă, un contract cu Kongsberg, pentru modernizarea sistemelor, iar anunţul companiei a vizat, probabil, intrarea în vigoare a contractului.
Naşul mare este Ioan Rus
Ministru de Interne între 2000 şi 2004, Ioan Rus a venit cu ditamai contractul de electronice pentru un sistem de comunicaţii al Ministerului de Interne de la Kongsberg Defence Communication Norvegia. Contractul a fost semnat pe 21 decembrie 2001, la câteva luni după ce intrase în vigoare ordonanţa 60/2001 a achiziţiilor publice. Cu care, de fapt, Rus nu a comunicat deloc, dacă ne uităm în Monitorul Oficial şi degeaba ne uităm, că nu apare acolo nici urmă de contract. Darmite de preţ.
La vremea aceea, abia l-a aflat deputatul PNL Puiu Haşotti: 31,3 milioane euro, finanţare asigurată de statul român dintr-un credit extern. Nici la cererea deputatului, Ioan Rus nu a dezvăluit care a fost modalitatea de adjudecare a contractului. Ba chiar a spus-o că nici preţul nu e public, ca urmare a introducerii unei clauze de confidenţialitate în contract. Sesizate, Curtea de Conturi şi Corpul de Control al prim-ministrului Victor Ponta aşa au rămas până în ziua de azi. (ancheta integrală, aici).
Rus nu a văzut nici a doua licitaţie
Nu numai că Ioan Rus nu a văzut nicio licitaţie, dar nu a văzut-o chiar de mai multe ori. A doua oară s-a întâmplat să nu o vadă în 2003, când Rus a pus-o de implementarea la nivelul a 12 municipii reşedinţă de judeţ a soluţiei de reţea integrată de comunicaţii voce şi date. Evident, tot cu echipamente de la Kongsberg Norvegia.
Tot din ancheta pe care am scris-o în 2006 mai reiese că tot fără licitație pentru Kongsberg au dat contracte și Tudor Tănase de la STS, și Puiu Pașcu de la MApN, dar și Mircea Geoană de la MAE. Vreo 200 de milioane de euro cu totul, în mandatul cinstitului Adrian Năstase, acum aflat în închisoare, potrivit prisacariu.ro.
Ca să vedeți ironia sorții: pe vremea aia, PNL, se afla în opoziție și se chinuia să afle care e valoarea contractelor! Și nu afla nici după ce sesiza Curtea de Conturi și Corpul de Control al premierului. Iar la Corpul de Control al premierului era șef actualul premier, adică Victor Ponta. Care-i acoperea pe cei despre care acum autoritățile norvegiene suspectează că ar fi participat la acte de corupție.
Procuratura din Norvegia acuză grupul Kongsberg de corupţie, în legătură cu livrările de echipamente de comunicaţii efectuate în România în perioada 1999-2008, a anunţat marţi grupul norvegian.
Începând din 1999, grupul Kongsberg a încheiat mai multe contracte cu ministere din România, constând in livrarea de sisteme de comunicaţii pentru poliţie şi autorităţile vamale, precum şi sisteme de comunicaţie codificate destinate Ministerului Afacerilor Externe şi misiunilor diplomatice.
În septembrie 2006, compania Kongsberg Defence Communications, divizie a grupului Kongsberg, a anunţat că a încheiat un contract de 24 milioane de euro pentru livrarea de sisteme de comunicaţii în România, fără a dezvălui numele clientului. Livrarea sistemului era programată pentru anul 2007.
Kongsberg Defence fusese selectată în iulie 2006 să dezvolte reţeaua de informaţii şi comunicaţii a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), valoarea proiectului fiind de 24,59 milioane euro.
Kongsberg Defence Communications anunţa în iulie 2004 că a câştigat un contract de circa 16,6 milioane euro pentru un sistem de comunicaţii în România, dar nu a precizat numele clientului.
Un alt contract pe o perioadă de un an, încheiat în septembrie 2003, viza modernizarea şi extinderea unui sistem de comunicaţii. Valoarea proiectului a fost de 35,6 milioane euro.
Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale de la acea dată, generalul Tudor Tănase, preciza în septembrie 2003 că STS semnase, în iarnă, un contract cu Kongsberg, pentru modernizarea sistemelor, iar anunţul companiei a vizat, probabil, intrarea în vigoare a contractului.
Naşul mare este Ioan Rus
Ministru de Interne între 2000 şi 2004, Ioan Rus a venit cu ditamai contractul de electronice pentru un sistem de comunicaţii al Ministerului de Interne de la Kongsberg Defence Communication Norvegia. Contractul a fost semnat pe 21 decembrie 2001, la câteva luni după ce intrase în vigoare ordonanţa 60/2001 a achiziţiilor publice. Cu care, de fapt, Rus nu a comunicat deloc, dacă ne uităm în Monitorul Oficial şi degeaba ne uităm, că nu apare acolo nici urmă de contract. Darmite de preţ.
La vremea aceea, abia l-a aflat deputatul PNL Puiu Haşotti: 31,3 milioane euro, finanţare asigurată de statul român dintr-un credit extern. Nici la cererea deputatului, Ioan Rus nu a dezvăluit care a fost modalitatea de adjudecare a contractului. Ba chiar a spus-o că nici preţul nu e public, ca urmare a introducerii unei clauze de confidenţialitate în contract. Sesizate, Curtea de Conturi şi Corpul de Control al prim-ministrului Victor Ponta aşa au rămas până în ziua de azi. (ancheta integrală, aici).
Rus nu a văzut nici a doua licitaţie
Nu numai că Ioan Rus nu a văzut nicio licitaţie, dar nu a văzut-o chiar de mai multe ori. A doua oară s-a întâmplat să nu o vadă în 2003, când Rus a pus-o de implementarea la nivelul a 12 municipii reşedinţă de judeţ a soluţiei de reţea integrată de comunicaţii voce şi date. Evident, tot cu echipamente de la Kongsberg Norvegia.
Tot din ancheta pe care am scris-o în 2006 mai reiese că tot fără licitație pentru Kongsberg au dat contracte și Tudor Tănase de la STS, și Puiu Pașcu de la MApN, dar și Mircea Geoană de la MAE. Vreo 200 de milioane de euro cu totul, în mandatul cinstitului Adrian Năstase, acum aflat în închisoare, potrivit prisacariu.ro.
Ca să vedeți ironia sorții: pe vremea aia, PNL, se afla în opoziție și se chinuia să afle care e valoarea contractelor! Și nu afla nici după ce sesiza Curtea de Conturi și Corpul de Control al premierului. Iar la Corpul de Control al premierului era șef actualul premier, adică Victor Ponta. Care-i acoperea pe cei despre care acum autoritățile norvegiene suspectează că ar fi participat la acte de corupție.
– See more at: http://www.monitorulcj.ro/actualitate/33638-grupul-norvegian-kongsberg-acuzat-de-coruptie-pentru-contracte-obtinute-in-romania-printre-suspecti-ioan-rus-si-mircea-geoana#sthash.LtDR41oO.xighHVHq.dpufGrupul
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.