De la an la an, pe piața muncii se întâmplă tot mai multe nereguli. Îndeosebi tinerii sunt victimele angajatorilor, care, pentru a evita plata contribuțiilor sociale, sunt inventivi în a găsi noi forme de exploatare. Și, în mod paradoxal, tocmai cei care fac legile nu le respectă. În instituții de stat lucrează proaspăt absolvenți sub formă de stagiu, angajați prin contracte dubioase. Pentru perioade care variază de la câteva luni la peste un an, ei muncesc pe bani puțini și cu protecție socială zero.
Reprezentanții mai multor organizații de tineret atrăgeau atenția, în toamna anului trecut, asupra faptului că internshipurile guvernului nu respectă legislația muncii și cereau Executivului să instituie un cadru adecvat pentru respectarea drepturilor stagiarilor.
„Considerăm că tinerii care efectuează un stagiu de practică trebuie să beneficieze de protecție socială la fel ca orice salariat din România. Tranziția de la școală la viața activă este un proces dificil pentru tinerii din ziua de azi, iar parcurgerea unui stagiu de practică în care nu i se oferă asigurare medicală, de șomaj și nu i se recunoaște vechimea în muncă va avea un efect negativ în procesul de angajare al tinerilor. Aceștia au deja o părere formată despre locurile de muncă din țară și acest lucru îi va încuraja tot mai mult să își caute contracte de muncă în străinătate”, spunea Ciprian Văcaru, președintele Organizației de Tineret a Blocului Național Sindical. Este vorba despre Programul Oficial de Internship al Guvernului, derulat încă din 2013 și prin care tinerii absolvenți lucrează în instituții publice fără să beneficieze de asigurări de sănătate, pensie, șomaj. În ultimii doi ani, ei au fost plătiți sub formă de burse pentru a nu li se mai plăti taxele aferente contribuțiilor sociale. Din cauza acestui fapt, Consiliul Tineretului din România a făcut sesizări la Inspecția Muncii și la Curtea de Conturi, subliniind că stagiarii au semnat contracte nespecifice, fără a putea fi considerate voluntariat, practică ori contracte de muncă.
„Guvernul ar trebui să dea exemplu în materie de respectarea drepturilor angajaților și a colaboratorilor săi. Prin neplata taxelor datorate, guvernul i-a lipsit pe tinerii care au lucrat acolo de o serie de drepturi extrem de importante. Vedem că tot mai multe instituții, și chiar și companii private, au devenit interesate în a derula programe similare și ne temem că «edițiile» locale ar putea completa abuzurile sesizate și cu altele noi. În timp, tinerii ar putea ajunge să lucreze trei, şase sau chiar 12 luni în astfel de condiții, iar această practică ar putea fi legiferată ca atare, în locul elaborării unei inițiative care să îi protejeze corespunzător, în acord cu recomandările europene în domeniu. Vor ajunge să lucreze, dar să nu poată beneficia de consultații gratuite la medic, de medicamente compensate și nici măcar de recunoașterea vechimii în muncă. Preferăm să sesizăm organele de control acum și să ne asigurăm că fenomenul nu se mai răspândește până la crearea unui cadru legal adecvat“, scria Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România, pe site-ul ctr.ro.
Mai multe asociații ale tinerilor au conceput Rezoluția Tinerilor, un proiect ce are printre obiective: îmbunătățirea accesului la educație, a trecerii între ciclurile de școală, între școală și locul de muncă, programe europene, evoluția demografică, șomajul. „Soarta tinerilor depinde foarte mult și de deciziile luate la nivelul guvernului și al parlamentului, dar și de modul în care se implică primăriile și consiliile județene. Din păcate, de cele mai multe ori, acestea nu au departamente sau direcții de specialitate, nu au strategii clare prin care să ajute tinerii să se dezvolte și să dezvolte, la rândul lor, comunitatea în care trăiesc. Sunt multe moduri prin care energia tinerilor și potențialul lor pot fi puse în valoare, însă, din păcate, majoritatea primăriilor și consiliilor județene nu respectă nici măcar prevederile legale de bază“, arăta Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România.
Accesul la fondurile europene, aproape imposibil
Un alt sector afectat de birocrație și de lipsa de voință a politicienilor privind stimularea, nu doar rămânerea în țară, a românilor care vor să lucreze în alte țări, ci și economia este cel al absorbției fondurilor europene. Deși cu acești bani se pot dezvolta aici mici afaceri și pot fi create locuri de muncă, acest lucru nu se întâmplă. „Sunt foarte dezamăgită când văd oameni tineri care renunță să mai acceseze fondurile europene, pentru că văd că procedurile sunt mult prea complicate și vă asigur că ele nu vin de la Bruxelles. Avem toleranţă zero faţă de fraudă, dar nu cred că putem porni de la început cu totală neîncredere şi cu suspiciune de fraudă în faţa cetăţeanului. Pe politica de coeziune avem 4% erori, din care 0,5% înseamnă fraudă“, spunea, zilele trecute, Corina Crețu, comisar european pentru politică regională la Reprezentanța Comisiei Europene la București. Autoritățile impun condiții de multe ori lipsite de sens, ceea ce face ca accesarea lor să fie dificilă. „România este singurul stat membru care mai trimite proiecte semnate pe fiecare pagină și sunt proiecte de 6.000 de pagini și cerința autorităților naționale este de a le semna și parafa. Noi, din contră, vrem să simplificam“, preciza comisarul european.
„A ne limita la această mentalitate, asta este moartea“
Academicianul Solomon Marcus semnala, cu ceva timp în urmă, faptul că învățământul românesc nu ține pasul cu schimbările rapide ale societății: „Elevul de azi trebuie să fie pregătit pentru a intra în piaţa muncii într-un moment în care profesiile vor avea cu totul alt profil decât cel pe care îl aveau pe când el era elev la gimnaziu. Iar lucrul ăsta nu se înţelege, pentru că există oameni care au fost crescuţi în mentalitatea: «Tatăl meu a fost miner şi eu voi fi miner», deci se crede că aceasta e impresia corectă, că e suficient să repetăm ce au făcut părinţii noştri, bunicii noştri, deci a ne limita la această mentalitate, asta este moartea. Esenţial acum este ce antrenament ai în a gândi şi în a te comporta în situaţii noi, care nu mai reproduc situaţiile anterioare. Or, exact aici e falimentară şcoala, e falimentară în mare măsură universitatea. Dar ce să facă într-o lume educaţională în care elevul termină liceul şi nu află aproape nimic din ştiinţa secolului 20? Manuale prăfuite, care în mare măsură plictisesc în loc să stimuleze. Problema trebuie analizată în acest cadru general pentru că, pe de-o parte, avem mulţi tineri care ies din şcoală şi, practic, nu sunt buni la nimic.
Un alt motiv pentru care tinerii nu mai vor să muncească aici este pentru că nu sunt stimulați profesional. „Avem această incapacitate a celor mai mulţi angajatori de a sesiza iniţiativele, minţile luminate. Sunt şi tineri care au venit şi vor să ocupe un loc pe măsură după ce au strălucit în studiile lor în străinătate şi iarăşi nu-şi găsesc locul. Deci, aici este un lucru esenţial care scapă. Ocup locuri de muncă, dar cu ce le ocup? Dacă nu le ocupi cu oameni care să aibă o anumită competenţă, dar acea compentenţă să o exercite cu plăcere, dacă nu chiar cu pasiune, s-a terminat! A exercita o profesie fără plăcerea de a o face înseamnă a da un randament neglijabil. Să eliminăm cârpelile! Dacă noi ne rezumăm doar să cârpim lucrurile, aşa cum se face în momentul de faţă, sunt toate cârpeli, n-o să rezolvăm problema asta niciodată.“
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.