Guvernul lui „Mă, tu al cui eşti?”

De sute şi sute de ori am auzit prin oraşele de provincie sau prin satele româneşti o asemenea exprimare a unei nedumeriri.

– Mă, tu al cui eşti?

Bătrâni de pe uliţe, babele satului, adulţi în toată firea şi femei mirate au rostit această întrebare simplă ce poate însoţi tot anul 2012 apariţiile membrilor guvernului Ungureanu.

– Al cui o fi blondul ăsta nisipiu cu ochi de vulpe?

Adică acest Cristian Petrescu, bietul profesor de sport pus să gestioneze Dezvoltarea şi Turismul din România? Doar n-o să credem că el este omul potrivit să decidă pe baza exerciţiilor sale fizice investiţiile majore! Tiripliciul de la Primăria Capitalei, ajuns un soi de cară-geanta Elenei Udrea şi, cu nevasta, un soi de interlop imobiliar (ei s-au ocupat de recuperarea terenului de la Vila 10 din Snagov Sat – om lămuri noi cândva şi povestea aceasta!), o fi căzut din Lună? E mult prea şters pentru a-l socoti un înaintaş al americanilor, al lui Traian Băsescu sau chiar al lui Emil Boc!

Al cui este Mustea? Băiatul cu discurs de mitralieră care vorbeşte răstit şi apoi trădează cu muşchii feţei cum gândirea se chinuie să sosească şi ea pe urmele cuvintelor? Doar n-o fi omul Clubului de la Roma, al finanţei internaţionale sau al Trilateralei? Un Sulică înţepat şi băgat pe gâtul lui Mihai Răzvan Ungureanu să mulţumească pe cine ştie cine, că altceva n-are cine fi.

Să nu mai întrebăm de ceilalţi necunoscuţi, Bute sau Bote, Bode sau Bobe. Şi dacă ar trece cu Elena Udrea la braţ pe Calea Victoriei n-ar fi urmărit decât de aceeaşi întrebare: „Cine-i urâtul ăla care trece cu Blonda lui Băse?”. Şi exclamaţia asta este tot un soi de întrebare dâmboviţeană care are la bază forma ţărănească a lui „taică, da’ tu al cui mai eşti?”.

La fel stau lucrurile şi cu ceilalţi miniştri abia ieşiţi din găoace. Întrebarea cu pricina ar putea să li se pună şi lui Bodgan Drăgoi (de fapt răspunsul ar fi trebuit dat înainte ca ţângălăului să-i cadă părul), şi excesiv de titratei blonde madam Boghicevici şi chiar ministrului Fula. În afară de neamuri, colegi de birou şi, eventual, de secretare şi şoferii de serviciu, nimeni nu se poate lăuda că îi cunoaşte. Culmea-culmilor, întrebarea asta ar putea fi pusă şi în urma altora mai cu pretenţii. Vreau să zic, cu nume şi cu nasul pe sus, cu bani şi cu ceva CV pe culoarele statului român. Nu e logic să te întrebi la fel şi în cazul lui Cristian Diaconescu? Sau al bietului Ritli, aşa de cocoşat de importanţa anonimatului său.

Să mă ierte Dumnezeu, dar după câte-au apărut în presă în ultimele zile, o asemenea întrebare trebuie pusă şi înaintea şi în spatele noului premier Mihai Răzvan Ungureanu.

„Mă, tu al cui eşti?” nu sună prea politicos pentru un istoric care se vrea mereu savant, dom’ profesor şi somitate internaţională. Dar răspunsul ar putea fi lămuritor pentru situaţia în care ne aflăm.

Mai în glumă, mai în serios, o asemenea întrebare i s-ar putea pune chiar și lui Victor Ponta.

Post-scriptum:

Eu fac parte dintre aceia care se bucură că avem un guvern. Chiar condus de un om cu pretenţii de discipol al marilor profesori de la Iaşi, chiar cu ifose de personalitate internaţională, guvernul Ungureanu poate avea rolul unui bun administrator de bloc. Poliglotul nostru poate veghea la presiunea gazelor din reţea, la funcţionarea sistemului energetic naţional, la viteza sporită a deszăpezirii drumurilor, la salvări de sinistraţi şi chiar la alte atribuiri de contracte pentru reprezentanţii Coaliţiei care îl susţine. Că de mărit salariile şi de redresat nivelul de trai, ce să mai vorbim!? Mare minciună mai învârte acela care încearcă să-i îndulcească pe bieţii noştri compatrioţi cu o asemenea bezea politică râncedă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.