Guvernul pregăteşte o nouă revoluţie agrară

Nimeni nu va fi împroprietărit, însă setul de reglementări aflat pe masa de lucru a Executivului va schimba radical modul de circulaţie a terenurilor agricole din România. La prima vedere, doar cine munceşte pământul va avea dreptul să-l şi cumpere.

Marţi, la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a avut loc o întâlnire în cadrul căreia a fost dezbătut proiectul de lege privind vânzarea – cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice, precum şi cel de înfiinţare a Agenţiei pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. La această întâlnire au participat reprezentanţi ai Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară şi Servicii Conexe din România – Pro Agro, ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun şi Servicii Conexe din România – Agrostar, ai Ligii Utilizatorilor de Apă, ai Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, ai Asociaţiei Comunelor din România, ai Agenţiei Domeniilor Statului, ai Consiliului Concurenţei precum şi reprezentantul Comisiei Europene în România. Discuţiile au vizat următorul aspect: ce condiţii trebuie să îndeplinească persoanele fizice care vor dori să cumpere teren agricol în România.

Proiectul de lege iniţiat de Ministerul Agriculturii prevede, printre altele, condiţii speciale pentru cei care vor să achiziţioneze terenuri. Iată câteva elemente reprezentative din document.

Pentru a putea cumpăra teren agricol în România, situat în extravilan, dobânditorul persoană fizică trebuie să îndeplinească una din următoarele condiţii:

a) să facă dovada că are cunoştinţe în domeniul agricol, potrivit normelor metodologice la prezenta lege;

b) a desfăşurat activităţi agricole pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, potrivit normelor metodologice la prezenta lege.

Persoanele fizice care au în proprietate teren agricol trebuie să dovedească statului că l-au muncit.

„Persoana fizică care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, deţine în proprietate terenuri agricole pe teritoriul României, situate în extravilan, trebuie să facă dovada că a desfăşurat activităţi agricole pe acestea, în condiţiile stabilite prin normele metodologice la prezenta lege”, se mai arată în proiect.

Cei care respectă condiţiile impuse de lege şi implicit pot cumpăra teren în extravilan pe persoană fizică sunt obligaţi să se limiteze la 100 de hectare. „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, proprietatea persoanei fizice, reprezentând terenuri agricole situate în extravilan, nu poate depăşi 100 ha”, se mai arată în proiect.

Proiectul de act normatic impune anumite restricţii şi celui care înstrăinează terenul.

„Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole din România, situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, vecinilor persoane fizice, arendaşilor, persoane fizice cu vârsta de până la 40 de ani, care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Statul Român, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege”, se arată în proiect. Numai dacă cei care au drept de preempţiuni nu respectă condiţiile legale pentru a putea cumpăra terenul respectiv, sau dacă aceştia nu acceptă oferta, terenul poate fi vândut altcuiva.

Ministerul Agriculturii mai vrea înfiinţarea unei instituţii-Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, care va avea următoarele atribuţii: asigură publicarea ofertelor de vânzare-cumpărare pe site-ul propriu; asigură verificarea exercitării dreptului de preemţiune; verifică îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare-cumpărare de către potenţialul cumpărător; emite avizul prealabil încheierii contractului de vânzare-cumpărare al terenurilor cu destinaţie agricolă de către persoanelor fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau terţ, precum şi apatrizi cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, sau terţ.

Ideea ar fi ca prin implementarea unei astfel de legi să fie mult îngreunată achiziţia de terenuri agricole de către străini, dar şi o mai bună administrare a terenurilor agricole româneşti.

Peste nici patru luni, străinii vor putea cumpăra fără nici o restricţie terenuri agricole în România. Specialiştii cred că ar putea fi un nou boom imobiliar. „Se plătesc între 2.000 şi 2.500 de euro pe hectar în cazul suprafeţelor compacte de 7-800 de hectare”, susţine Adrian Crivii, fondatorul companiei pentru consultanţă şi evaluare Darian, cel mai mare evaluator independent din România. Adrian Crivii mai spune că a realizat prin compania sa mai multe evaluări în 2011 şi 2012 pentru firme străine, exact în vederea achiziţiei de terenuri agricole.

În prezent, între 7 şi 10% – nimeni nu ştie exact cât, în realitate ar putea fi mult mai mult – din suprafaţa agricolă a României este deja vândută străinilor.

La nivel internaţional, cele mai multe terenuri agricole cumpărate de străini sunt în Africa sau America de Sud, dar investitorii nu au ocolit nici Australia, Europa de Est sau Asia de Sud-Est. Nonrezidenţii deţin peste 1 la sută din suprafaţa arabilă a Africii, în 20 din cele 56 de ţări ale continentului. În Liberia, companiile străine controlează 67 la sută din suprafaţa arabilă. În Europa, România este pe locul întâi în ceea ce priveşte înstrăinarea terenurilor destinate agriculturii. La nivel global, ţara noastră stă lângă Liberia, Laos, Paraguay, Sierra Leone şi Indonezia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.