Guvernul taie bani de la Transporturi și Sănătate

Ministerul condus de Rovana Plumb primeşte cei mai mulţi bani. Care sunt ministerele care primesc mai mulţi bani. Cât primeşte Administraţia Prezidenţială.

Miercuri 22 iulie: nimeni nu pierde niciun leu

Miercuri 22 iulie, premierul Victor Ponta declara: „Marti, la rectificare, avem banii pentru dublarea alocatiilor si pentru toate celelalte lucruri adoptate de Parlament. Marţi avem şedinta pentru rectificare. Nimeni nu pierde niciun leu, rectificarea e pozitivă. Avem mai mulţi bani decat s-a trecut în Legea Bugetului, vestea proastă e că mulţi dintre dumneavoastră, şi aici mă refer la instituţii, nu aţi reuşit să cheltuiţi toţi banii”. Lucrurile nu stau chiar aşa. Două domenii de o importanţă vitală pentru cetăţeni, transporturile şi sănătatea vor pierde bani la rectificarea bugetară de marţi 28 iulie a.c. În ceea ce priveşte „avem bani mai mulţi”, conform celor susţinute de ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, în primele 6 luni ale anului 2015 s-a înregistrat un excedent de 4,2 miliarde de lei. Dar acest excedent se datorează nu atât unei colectări mai bune, ci reducerilor operate la capitolul investiţii, în special în zona administraţiei locale. La această rectificare Bugetul de stat pe anul 2015 se majorează la venituri cu suma de 287,1 milioane lei, la cheltuieli se majorează cu suma de 1.121,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 834,6 milioane lei.

Cine cât câştigă…

• Ministerul Muncii + 1.222 milioane lei

• Ministerul Finanţelor: +711,9 milioane de lei

• Ministerul Afacerilor Interne: +565,7 milioane de lei;

• Ministerul Mediului: +305,0 milioane de lei;

• STS +121 de milioane de lei

• Ministerul Agriculturii: +64,6 milioane de lei

• MAE: +55,0 milioane de lei

• Ministerul Justiţiei: +43,7 milioane de lei

• Ministerul Public: +43,5 milioane de lei

• Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice: +40,3 milioane de lei

• Ministerul Dezvoltării + 21,9 milioane lei

• Ministerul Tineretului şi Sportului + 13,3 milioane lei

• Administraţia Prezidenţială + 10, 6 milioane lei

• Camera Deputaţilor + 8 milioane lei

• Senat + 2,78 milioane lei

…şi cine cât pierde

• Ministerul Transporturilor – 985 milioane lei

• Ministerul Sănătăţii – 613,9 milioane lei (bani care ar fi redirecţionaţi către fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate).

Ce legi au determinat majorarea cheltuielilor

Publicaţia Curs de Guvernare a publicat o listă de acte normative (Ordonanţe de Urgenţă, Ordonanţe şi Legi) a căror aplicare a determinat majorarea cheltuielilor în viitoarea rectificare bugetară.

• OUG nr.6/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal- de la 1 iunie 2015, se reduce TVA de la 24% la 9% pentru toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică.

• OUG nr. 26/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice- actualizarea compensaţiilor băneşti privind norma de hrană şi norma de echipament militari

• OUG nr. 27/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare – majorare cu 12% pentru personalul nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.

• OUG nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere – salariile de bază ale personalului din cadrul Gărzilor se stabilesc la nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul ANAF

• OG nr.14/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice- mărirea indemnizaţiilor lunare pentru persoanele care ocupă unele funcţii de demnitate publică alese sau numite.

• Legea nr.171/2015 privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri- solda funcţiei de bază, respectiv salariul de bază pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale, încadrat în structuri NATO care funcţionează pe teritoriul României, se majorează cu 30%; sistemul de salarizare pentru personalul din cadrul Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO se stabileşte la nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

• Legea nr.185/2015 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar şi sistemului public de asistenţă socială în anul 2015- salarizarea personalului din aparatul propriu al Ministerului Sănătăţii, precum şi al celui din direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti se asimilează cu cea a personalului din cadrul CNAS, începând cu luna iulie 2015

• Legea nr.174/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – salarizarea personalului din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi aparatului de lucru al Guvernului la nivelul de salarizare maxim aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

• Legea nr.125/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative potrivit căreia, de la 1 iunie 2015 are loc: dublarea alocațiilor de stat pentru copiii de 2-18 ani și liceenii de peste 18 ani de la 42 la 84 de lei; majorarea alocației de stat pentru copiii cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani de la 84 la 200 de lei.

Citiţi și Prima rectificare bugetară pe 2015 urcă deficitul la 1,86% din PIB: Cine, ce, pentru ce va primi

Voturi contradictorii

Dintre cele 4 legi mai sus amintite, doar Legea 185/2015 a fost votată atât de parlamentarii puterii cât şi de cei ai opoziţiei. Legea 125/2015, cea care dublează alocaţiile pentru copii – dublare cu care s-a lăudat premierul Ponta atât pe pagina sa de Facebook, cât şi pe 22 iulie – nu a fost agreată de PSD, UNPR şi ALDE, care au votat împotrivă împotrivă, când s-au discutat amendamentele liberalilor privind dublarea propriu-zisă a alocaţiilor. Cum în plenul Camerei nu erau suficienţi deputaţi din PSD şi UNPR, amendamentele au trecut, iar la votul final, deputaţii coaliţiei de guvernare nu au avut ce face şi au votat şi ei „pentru”. Deşi se afla în Cameră, premierul Victor Ponta nu a votat. Legea (care a devenit) 174/2015 a fost contestată de PNL la Curtea Constituţională, iar la votarea OUG care a devenit Legea 171/2015, PNL s-a abţinut.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.