Hibridul Justiție – Servicii și roadele sale

„Dat fiind faptul că elaborarea şi adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democraţiei postcomuniste, în care corupţia nu căpătase valenţe de fenomen, la nivelul anului 2005, CSAT a integrat problema corupţiei în structura Strategiei de securitate naţională, ca factor de risc şi obiectiv de securitate“, se arată într-un document al CSAT vizând relația dintre serviciile secrete și justiție, făcut public ieri de către Uniunea Națională a Judecătorilor din România.

Prin acest citat, șeful Departamentului Securității Naționale, generalul Ion Oprișor, recunoaște că din 2005 mersul lucrurilor în Justiție s-a împletit cu cel al serviciilor secrete. Conform aceluiași document, „ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia naţională de apărare din anul 2010, care o definea ca vulnerabilitate, iar Strategia de Informaţii stabilea ca una dintre principalele direcţii de acţiune care orientează activităţile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupţie la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcţii publice al persoanelor corupte“.

Anticorupția intră pe ușa din dos

Paragraful oferă explicația legală pentru toate acțiunile comune ale ofițerilor de informații și ale procurorilor din ultimii ani, mai ales pentru acțiunile care i-au vizat pe politicieni. Problema acestor decizii cu caracter secret ale CSAT nu este că legiferează colaborarea dintre justiție și serviciile secrete, ci că ele exced cadrul legal cunoscut. Practic, pentru că din diferite motive legile nu puteau fi modificate în sensul susținerii luptei anticorupție, acestea au fost completate prin deciziile CSAT. De ce nu s-a putut respecta procedura legală – ar trebui să răspundă fostul președinte Traian Băsescu, dar și alți politicieni aflați în funcții de conducere din 2005 până astăzi, printre care și foștii premieri Călin Popescu Tăriceanu, Emil Boc și Victor Ponta. Practic, toți politicienii au susținut în acești 11 ani binomul Justiție – Servicii, crezând că-l vor controla în folosul lor. Și toți sunt acum nemulțumiți de propria lor creație, când aceasta le-a scăpat din mâini și i-a taxat ca beneficiari ai corupției.

Lipsa procedurii poate naște abuzuri

În documentul remis publicului, judecătorii spun că „artificiul“ de a completa legea „prin decizii secrete“ reprezintă un precedent periculos și o împiedicare a cetăţenilor să cunoască în mod real cât de extinse sunt competenţele unor instituţii de stat. „Aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informaţii în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură şi fără ca ulterior persoana verificată să ia cunoștință de conţinutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile şi în cazul funcţiilor de conducere din justiţie. Cererea UNJR adresată preşedintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret“, se mai afirmă în comunicatul UNJR.
În privinţa relaţiei dintre Parchete şi serviciile de Informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanți ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional“.
Existenţa unor „echipe mixte“ SRI – procurori a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu într-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că „a fost emisă o hotărâre CSAT care menţionează toate instituţiile cu responsabilităţi în depistarea şi combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv şi SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcţionării unor structuri mixte Parchet – SRI – Poliţie, pe diverse paliere, de la depistarea şi combaterea corupţiei în Justiţie până la combaterea evaziunii fiscale“.
Prezenţa acestor „echipe mixte“ SRI – procurori, care nu au nicio bază normativă publică, a fost relevată şi de directorul SRI, Eduard Hellvig.
„SRI alocă resurse umane, resurse procedurale şi tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituţional de succes“, a spus Eduard Hellvig la bilanţul DNA pentru anul 2015.
Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituţiilor implicate informaţii privind componenţa, competenţa, modul de acţionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informaţiile legate de acestea sunt clasificate.

CSAT, peste legi

„Problematica corupţiei care se regăseşte ca vulnerabilitate în noua Strategie naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019 este unul dintre elementele centrale ale Strategiei de informaţii 2015-2019 a SRI, adoptată în şedinţa CSAT din 10 decembrie 2015, fiind vizate ameninţările la adresa securităţii naţionale care sunt asociate corupţiei, precum și cele derivate din disfuncțiile marilor sisteme publice, cu impact asupra calității vieții oamenilor“, se mai arată în răspunsul remis de generalul Oprișor UNJR. În concluzie, conlucrarea dintre justiție și serviciile secrete va continua și în următorii doi ani. Nimic rău, dacă această colaborare ar reuși să capete și o formă legală, la vedere, căci cel puțin pentru moment magistrații consideră că există o discrepanță între Constituție și hotărârile CSAT și că „România se află în acest moment în situaţia în care, în afara Constituţiei şi a legilor ţării, la care toată lumea are acces, există hotărâri secrete date de o altă autoritate decât cea legislativă, care au creat noi organisme (precum Centrul Naţional de Interceptări), au extins atribuţiile şi competenţele instituţiilor statului, fără ca cetăţenii să poată şti dacă şi cât de mult acestea afectează drepturile lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil şi o justiţie independentă“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.