Hillary Clinton – în istoria SUA

În campania pentru alegerile primare din 2007-2008 spre a obţine învestitura democrată la scrutinul prezidenţial, Hillary Clinton a pierdut „la mustaţă” în faţa lui Barack Obama, care a şi ajuns primul preşedinte de culoare al SUA, însă, acum, fosta Primă Doamnă din anii 1992-1998 adevenit „prima femeie prezidenţiabilă” din istoria Americii. Dar premierele nu se pot opri aici, Hillary Clinton ar putea câştiga conpetiţia pentru preşedinţia SUA, în condiţiile în care contracandidatul ei, republicanul Donald Trump (74 ani), are de făcut faţă unor mari contestaţii atât în interiorul partidului său, cât şi în ţară.

Pentru presa americană, noutatea cea mai importantă a serii de 7 iunie este, evident, victoria obţinută de Hillary Clinton (69 ani) în primarele democrate. Este o „etapă istorică pentru femei şi Statele Unite, chiar dacă ne prefacem că o ignorăm”, scria cunoscutul ziar „New York Times”. Cotidianul citat nota că senatorul de Vermont, Bernie Sanders, contracandidatul doamnei Hillary, şi-a continuat programul electoral de parcă nu s-a fi întâmplat nimic, ignorând dimensiunea inedită a victoriei adversarei sale. Site-ul american „Politico” spunea acelaşi lucru: „Hillary este prima femeie care obţine învestitura unuia dintre principalele partide”. Pornind de aici, nu sunt deloc surprinzătoare opinii precum următoarea: „Există în Statele Unite, pentru mulţi americani, o anume jenă să vadă o femeie care vrea puterea cu atâta încrâncenare şi poate că trebuie tot atâta încrâncenare pentru ca o femeie să fie acceptată”. Afirmaţia aparţine politoloagei Nicole Bacharan şi a fost făcută pe 8 iunie, după succesul obţinut de Hillary Clinton la primarele democrate, care a adăugat: „Este o etapă importantă pentru femei, fie că ele sunt democrate sau republicane. Este un marş de 30 de ani pentru Hillary Clinton cu o hotărâre absolut incredibilă”. Potrivit ei, „Casa Albă aşteaptă cu o nerăbdare extremă ca rivalul democrat al lui Hillary Clinton să găsească o poartă de ieşire elegantă şi să nu distrugă familia democrată. Trebuie ca Bernie Sanders să determine alegătorii lui, tinerii, albii şi pe cei rurali s-o voteze pe Hillary Clinton, aşa cum a făcut-o ea în 2008, după insuccesul în faţa lui Obama”.

La rândul ei, într-un discurs pronunţat pe 7 iunie, la Brooklyn, a vorbit despre impactul genului candidaturii sale şi al posibilei sale victorii. A avut argumente ce ar putea da greutate opiniilor sale şi a vorbit despre felul în care îşi va aduce la îndeplinire politica sa. „Este prima dată în istoria ţării noastre când o femeie este învestită de unul dintre marile partide”. „Victoria de astă seară nu este a unei persoane, ea aparţine generaţiilor de femei şi de bărbaţi care s-au luptat, s-au sacrificat şi au făcut posibil acest moment”. În ce-l priveşte, Bernie Sanders a anunţat că nu va abandona competiţia, adaugă NYT, arătând că va continua campania, bătându-se pentru a câştiga Districtul Columbia (Washington DC), şi va continua lupta pentru justiţie socială, economică, rasială şi mediu înconjurător, în cadrul Convenţiei democrate de la Philadelphia.

Pentru ziarul „Washington Post”, victoria obţinută de Hillary Clinton ridică o întrebare referitoare la restul campaniei sale: ea l-a învins pe Sanders cu 13 puncte avans în California (fără să uităm cele 26 de puncte avans în New Jersey). Ziarul amintit scrie că Sanders a recunoscut că misiunea va fi foarte grea. Totuşi, „Washington Post” conchide că, la democraţi, Hilarry a învins, şi chiar fără acei „super delegaţi” de la Convenţie ar fi câştigat primarele. Trebuie precizat că ea a avut succes în alegerile primare din statele importante, cu numeroşi delegaţi, în vreme ce Sanders a învins în caucus, unde se desemnează puţini delegaţi la Convenţie (aşa cum am mai precizat aici, că, în cadrul alegerilor americane, termenul caucus desemnează adunarea militanţilor politici locali ai unui partid pentru a alege delegaţii ce vor desemna delegaţii care vor numi candidatul la învestitură al acestui partid la cursa prezidenţială la convenţia ferderală a partidului lor. Sistemul caucus privind desemnarea delegaţilor există doar într-o duzină de state din SUA. În mod tradiţional, primul stat care desemnează delegaţii săi este Iowa la începutul anului în care au loc alegerile prezidenţiale). În fine, „New York Times” arată că liniile nu au fost trase total între cei doi candidaţi: electoratul feminin, cel vârstnic etc. au susţinut-o pe Hillary, în timp ce Sanders este preferat de alegătorii albi, rurali şi tineri. Pornind de aici, mulţi analişti susţin că marea sfidare pentru Hillary va fi acum câştigarea entuziasmului tinerilor alegători, dintre care majoritatea se definesc drept „independenţi”, după cum arată NYT.

În context ar trebui amintit că, în istoria contemporană, numeroase femei au ajuns în posturi politice foare importante: Indira Ghandi (premier al Indiei), care a sfârşit tragic, chiar în exerciţiul funcţiunii; Dilma Roussef (preşedinta Braziliei), regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Oricum, să notăm că Hillary este ultima dintr-o lungă listă de femei care au fost candidate, preşedinte, premier, chiar şi în ţări musulmane, ceea ce dovedeşte că nu există specificităţi în exercitarea puterii de către o femeie comparabil cu un bărbat. Asta dacă vorbim despre eficacitate sau despre metodele folosite. Dincolo de toate astea, în SUA, unde femeile au ocupat posturi politice imporatante – inclusiv în cadrul diferitelor departamente ale Administraţiilor, însăşi Hillary a fost secretar se Stat -, acum a venit rândul ca o femeie să candideze cu şanse reale la preşedinţie.

Pe de altă parte, cu toate că şi-a asigurat mult mai înainte decât Hillary numărul alegătorilor spre a fi desemnat candidatul republican la prezidenţiale, Donald Trump nu reuşeşte să-şi asigure susţinerea întregului partid. Astfel, între altele, el este copleşit şi de reproşurile principalilor responsabili republicani din Senat şi Camera Reprezentanţilor, Mitch McConnel, şi, respectiv, Paul Ryan. Semnalăm, în context, că preşedintele Obama, care a avut o întâlnire de mediere cu Bernie Sanders, a fost întrebat într-o emisiune de televiziune dacă ştie dacă republicanii sunt mulţumiţi de Donald Trump, a răspuns: „Noi (democraţii-n.n.) nu suntem”. Totodată, el şi-a exprimat opinia că cele două mari partide sunt o garanţie a stabilităţii pentru democraţia americană. În fine, la 7 iunie, ziarul „New York Times” dezvăluia că, după ce a stat în expectativă luni la rând, Obama „este gata acum să facă campanie pentru Hillary Clinton, începând prin a susţine oficial candidatura ei, chiar din această săptămână”. Este pentru prima oară după Bill Clinton când un preşedinte la final de mandat este pe punctul de a face campanie pentru un alt candidat. Firesc, acum, la mai puţin de 149 de zile înaintea alegerilor, întrebarea este dacă Hillary Clinton va continua seria premierelor din istoria SUA şi va ajunge şi preşedintă a acestei ţări?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.