Un nene plin de morgă, deşi păzea doar un loc de parcare în faţa clădirii Finanţelor Publice (sector 1), îmi făcea semn să îmi văd de drum. Locul liber nu era pentru mine! Ce să fac? Am încercat pe Strada Gârlei, am înjurat toate locurile de parcare blocate cu cine ştie ce sau înecate în zăpadă, am ajuns iar pe Bucureşti-Ploieşti, am întors la Fântâna Mioriţa şi m-am pitit printre blocurile din micuţul Cartier Băneasa. Şi uite aşa mi-am adus aminte că în faţa clădirii de la numerele 9-13, unde se refugiase cândva şi Primăria Sectorului 1, era înghesuială, că acolo mai apăreau la figuraţie şi câte un poliţai, dar şi câte un becher nesimţit care lăsa autoturismul în şosea, cu stopurile pe avarie.
Cu siguranţă că fac parte dintr-o serie de ciudată de ghinionişti. O dau în bară ca abia mai târziu să am parte de un pui de noroc. Sau să rămân cu ghinionul şi să mă învăţ minte. Toată mânia stârnită de grosolănia omului din faţa clădirii mi-a rămas în minte şi m-a împins să scormonesc. Ce ştab vine pe acolo, cine-i omul important pentru care un caraliu pierde vremea la parcare?
– Păi, la Finanţe şi la Vamă, toată lumea este importantă! Cine ştie care dintre şefi o fi dat ordin să îi fie păzit un loc!
Deştept mai sunt şi eu, mi-am zis în sinea mea. De la tribunal la poliţie, de la Parchet la teatru, toţi ştabii au locul lor de parcare. Doar n-or alerga de nebuni printr-un oraş în criză de asemenea locuri. Ba unii dintre şefii instituţiilor au şi toaletă sub cheie, ca nu cumva când îi doare burta să nu găsească o cabină liberă.
Ei bine, eu, cetăţeanul grăbit să îşi plătească taxele, ce aflu? Că acolo s-au mutat Finanţele Publice ale Sectorului 1 pentru a face loc unei reparaţii capitale vechiului sediu de pe străzile Roma şi Londra 10 precum şi a celui din Str. Mărăşesti nr. 4.
Aşadar eu plătesc taxe şi mai departe Direcţia Finanţelor Publice plăteşte chirie. Ce mare brânză!
– Cât plătiţi, domnul meu, întreb eu de curiozitate.
– Păi vreo 45-47 de mii de euro!
Să-mi sară inima din piept şi banii din buzunar, nu alta. Adică 45 de mii de euro pe an sau pe lună? Pe lună, nenicule, zice un funcţionar. Şi numai pe parter? Ei, na, nici chiar aşa! Plătim pe lună pentru trei etaje, că deasupra este Direcţia Regională Vamală, tot cu trei etaje, şi abia deasupra este minunea democraţiei, Fundaţia lu’ Victor Ponta!
Ptiu, în ce-am călcat! Acolo a fost vreme de şase ani într-un soi de dulce bejanie Primăria Sectorului 1. Şi de îndată ce primăria a plecat, au venit o Direcţie de Finanţe şi una de Vamă. Şi aşa, la mare luptă, şi Fundaţia fostului premier.
Şi în timp ce număram banii la casierie, mă tot gândeam câţi oameni ca mine trebuie să tot plătească pentru a acoperi chiria.
O sumă de 45.000 de euro, cu sau fără TVA, este o sumă frumuşică. Aproape o jumătate de milion de euro pe an. Şi dacă bătrâna clădire de pe Strada Roma va rămâne în reparaţie vreo 5-6 ani, ca şi Primăria Sectorului 1, pac, rezultă vreo 5 milioane. Şi alte 5 milioane de euro de la Direcţia Regională a Vămililor. Iaca ies vreo 10 milioane de euro în 5 ani. Bănet, nu glumă! Şi uite aşa am ajuns să mă întreb dacă nu cumva şi Primăria Sectorului 1 n-a plătit şi ea măcar un 100.000 de euro pe lună, adică l milion de euro pe an, şi că toată afacerea pe 6 ani a costat 6 milioane de euro? Sună rău? Ar fi vorba de bani plătiţi tot de noi, contribuabili din cel mai scump sector al Capitalei, condus de cel mai şmecher primar al lui. Şi dacă toţi au plătit şi plătesc atâta bănet, oare fundaţia cu nume îmbârligat a lui Victor Ponta, ea cât plăteşte pentru ultimul etaj? O treime din chiria Direcţiei Finaciare? De unde să aibă Ponta şi ai săi un 10-12.000 de euro pe lună? De la Loto? Din donaţii de la Ploieşti? Nu-i port eu grija că s-o găsi cineva care să cotizeze, deşi mă îndoiesc că pentru fostul premier condiţiile or fi la fel ca pentru tot amărâtul sau buticarul. Acolo, măcar un zece procente în minus? Nu-i aşa că nu poţi să iei pielea de pe un fost premier şi de pe o abia născută fundaţie de cai verzi în jurul Mării Negre? Şi dacă o fi o înţelegere cu propitarul? Doar nu s-o fi ocupat Victor Ponta de asemenea socoteli mărunte!? Poate colegii din Fundaţie, adică Daniel Constantin şi Orlando Teodorovici, or fi bătut la uşa proprietarului şi-i vor fi zis:
– Nene, lasă-ne mai ieftin că îţi facem şi noi imagine!
Şi proprietarul, fericit că are de-a face cu aşa notabilităţi după aşa purcoi de bani de la Primăria Sectorului 1 şi de la Direcţia Finanţe Publice şi de la Direcţia Regională Vamală, ce să zică altceva decât:
– Bine aţi venit, boierilor! Iaca vă mai las niţel pentru imagine!
Şi le-o fi tăiat la jumătate! Sau le-o fi dat o reducere de trei sferturi, că n-o fi foc!
Am plătit impozitele pe 2016 şi am plecat acasă cu o singură nelămurire. Oare cine o fi norocosul şi fericitul proprietar al blocului din Strada Bucureşti-Ploieşti, nr. 9-13?
Acasă m-am aruncat pe net. Nici n-a fost greu. Toate clădirile de la Antena 3 până la intersecţia cu Strada Gârlei ţin de firma Iridex. Nu cred că a mai încăput altcineva cu un bloc. Cine ştie ce fond străin deştept şi cu mulţi bani, am exclamat eu, ca după două clicuri să aflu că afacerea este eminamente românească şi cu un trăsnitor damf politic. Grupul Iridex este controlat de Corneliu Pascu din Partidul Conservator, fost parlamentar, fost etc., băgat în afaceri cu gunoaie, client important pe la Ploieşti şi pe te miri unde. El şi familia sa, direct sau indirect, deţin toate blocurile de pe acea zonă a străzii. Mai departe n-am avut cum să scormonesc. Ataşez totuşi câteva fotocopii după acţionariatul grupului Iridex şi după schemele de relaţii ale acţionarilor şi ale firmelor din acest grup de afaceri agăţat de Partidul Conservator. Poate s-o găsi cineva să sape mai departe şi să compare chiriile. Prea stă Iridex la banii care curg de la buget şi de la Sectorul 1 ca să nu mă gândesc şi la oarece învârteli cu iz politic!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.