×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 7 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Marţi, 25 iulie 2017, 17:29
EUR (€)
-0.0039 ↘
4.5617 RON
USD ($)
-0.0030 ↘
3.9136 RON
• • •
“Horia Maicu – Arhitect al Secolului XX”, o expoziţie ce nu trebuie ratată
Un public numeros la vernisajul expoziţiei de la Teatrul Naţional
Un public numeros la vernisajul expoziţiei de la Teatrul Naţional

În foaierul Sălii Media a Teatrului Naţional s-a deschis recent Expoziţia HORIA MAICU - Arhitect al Secolului XX.

Peste 80 de planşe cu planuri de arhitectură, fotografii şi schiţe realizate de una dintre personalităţile pregnante ale arhitecturii româneşti, ilustrând întreaga creaţie a arhitectului.

Harry (Haim) Goldstein (numele iniţial al arhitectului) s-a născut, în 1905, într-o familie de burghezi evrei din Constanţa.

Bustul arhitectului Horia Maicu

După studii de arhitectură în Italia, la Şcoala de Inginerie Civilă din Roma, terminate în 1931, se reîntoarce în oraşul natal unde, în intervalul 1931-1940, aavut o bogată activitate ca arhitect diplomat, realizând peste 100 de imobile în Constanţa, Eforie, Mamaia...

Clădirile concepute de el, oscilând între două stiluri pentru care avea o admiraţie specială, Art Deco şi cel de influenţă mediteraneană, au schimbat, practic, aspectul oraşului.

Expoziţia cuprinde mai ales lucrări din activitatea arhitectului la Constanţa

Unele dintre blocurile, vilele şi hotelurile în stil Art Deco, care aveau de multe ori tematica pachebotului, se mai pot vedea încă, unele într-o stare deplorabilă. Exemplul de vârf al acestei direcţii arhitecturale, Hotelul Carlton, care era plasat la intersecţia Bulevardelor Tomis şi Ferdinand, din păcate nu mai există, el căzând pradă demolărilor masive.

Dintre vilele în stil mediteranean mai poate fi văzută şi chiar vizitată astăzi Vila Leon.

Câţiva dintre studenţii implicaţi în organizarea expoziţiei

Istoricul şi arhitectul Vlad Mitric-Ciupe observa că “rafinamentul acestor clădiri, hoteluri şi locuinţe, îl plasează (…) printre arhitecţii care merită menţionaţi la capitolul modernism românesc".

Din această perioadă, în care clientela lui provenea din elita constănţeană, căreia, de altfel, îi aparţinea arhitectul, acesta a păstrat pentru tot restul vieţii eleganţa vestimentară şi comportamentală, chiar în perioada de după război. Arhitectul Emanoil Mihăilescu, citat de jurnalistul Cătălin Gomboş, afirma: “Era de stânga, dar era un domn. Îmbrăcat la patru ace, cămaşă albă, nu se compara cu ce vedem astăzi”.

Hotel Continental din Constanţa

Iar arhitectul Romeo Belea povesteşe că locuinţa lui Goldstein - un apartament spaţios, cu cinci camere şi şemineu, aflat la ultimul etaj al blocului pe care îl proiectase pe Strada Batiştei din Bucureşti, la numărul 11 - era tot timpul deschisă pentru prietenii săi arhitecţi, pictori şi artişti, care-l vizitau frecvent, până în ultimii ani de viaţă, atraşi de erudiţia sa şi de calitatea conversaţiilor.

Horia Maicu, de la Art Deco la realismul socialist

Războiul şi perioada ulterioară lui au schimbat radical viaţa şi creaţia lui Horia Maicu. Şi-a schimbat, probabil pentru a se salva de persecuţiile la adresa evreilor, numele din Harry Goldstein în Horia Maicu şi s-a mutat la Bucureşti, unde va căpăta recunoaşterea naţională.

Prof. Dr. Arh Em. Barbu Popescu, în dreapta imaginii

Acceptat de noul regim, Horia Maicu devine unul dintre principalii promotori ai realismului socialist în arhitectură. În 1949 este trimis într-o vizită de documentare la Moscova. La întoarcere este numit la primul mare proiect al noii viziuni arhitecturale, de sorginte sovietică, din Bucureşti, Casa Scânteii, inspirată din arhitectura Universităţii Lomonosov din Moscova.

Fotografii prezentate în expoziţie

Au urmat Monumentul Eroilor din Parcul Carol, Sala Palatului, Teatrul Naţional şi cartiere întregi de locuinţe destinate clasei muncitoare, care fie au fost proiectate de el, fie au fost construite în perioada în care era arhitect-şef al Bucureştiului.

Schimb de generaţii

Horia Maicu a însemnat, însă, şi altceva pentru Bucureşti. A reuşit să salveze Biserica Kreţulescu de pe Calea Victoriei, integrând-o în proiectul Sălii Palatului. Iar monumentul din Parcul Carol, ridicat pe locul unde odată era Palatul Artelor al Expoziţiei Regale Jubiliare de la 1906, e inspirat de arhitectura aceleiaşi biserici.

Flori în semn de preţuire pentru un mare arhitect

Arhitectul Romeo Belea, membru corespondent al Academiei Române, care a fost un colaborator apropiat al lui Horia Maicu, mărturisea: „Percepţia despre Horia Maicu mă jenează. Aş vrea să-i redau imaginea reală a omului, a arhitectului, a arhitectului-şef”.

Vila Leon

La sfârşitul anilor ’50 s-a hotărât construirea unui Teatrui Naţional, care, potrivit descrierii lui Horia Maicu, trebuia să fie “o amplă platformă, bogat plantată şi amenajată cu fântâni şi statui. Sub această platformă va fi amplasat un parcaj subteran şi o serie de dotări comerciale”.

Teatrul Naţional

Proiectul şi execuţia Teatrului Naţional Bucureşti s-au făcut între anii 1963 şi 1969, iar inaugurarea a avut loc la data de 20 decembrie 1973. Proiectul a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea, Nicolae Cucu, iar structura de rezistenţă de inginerul Alexandru Cişmigiu. Din colectivul de proiectare au făcut parte şi arhitecţii Antonio Teodorov, Ruxandra Verona.

Vila Goldfeld din Mamaia

Volumul sculptural cu copertina în consolă, turnul scenei, instalaţiile de suport pentru manevrarea decorurilor au fost considerate spectaculoase pentru anii ’60. Corpul care găzduia anexele teatrului era îmbrăcat în travertin de Borsec, întreaga faţadă fiind ritmată de un joc de plinuri şi goluri.

În 1970, la sfârşitul carierei, Horia Maicu a devenit Doctor în arhitectură cu lucrarea Bazele Compoziţiei Arhitecturale.

Mausoleul din Parcul Carol

Expoziţia din foaierul Sălii Media a Teatrului Naţional este realizată de un grup de studenţi la arhitectură, ai Universităţii Spiru Haret, coordonaţi de conferenţiar dr. arh. Doina Teodorescu, şi include rodul unei ample activităţi de cercetare desfăşurate de ei prin arhive constănţene, precum şi planşe din Arhiva personală Horia Maicu aflate în colecţia Daniel Balint. Acesta le-a descoperit şi salvat dintr-un tomberon de pe Strada Batiştei din Bucureşti, unde ilustrul arhitect şi profesor al Facultăţii de Arhitectură “Ion Mincu” a locuit în cea de-a doua parte a vieţii sale.

Expoziţia este deschisă până în 13 decembrie.

Fotografiile din expoziţia de la TNB sunt realizate de Mircea Ţibuleac.

Victoria AnghelescuPublicat Luni, 07 decembrie 2015
10159
 | 5
 | 3
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Mel
0
Ba dacă treci imaginea (TNB) la alb-negru, atunci apare un defect și mai mare (care dă senzația că e vorba de două clădiri deosebite), și anume fațada care are o nuanță de alb-orbitor ce sare în ochi.
Publicat Miercuri, 16 decembrie 2015
+Răspunde
Mel
0
Din păcate, în starea actuală a clădirii Teatrului National, datorită culorii aceleia roșii țipătoare care contrastează în draci cu baza, pare că e vorba de...două clădiri suprapuse. După cum se știe, prima formă a fost anulată pur și simplu (în anii 80), se pare că din cauza asemănării cu celebra „Notre Dame du Haut” a lui Corbusier. Oricum, era mult mai reușită (adică mai discretă în privința coloritului) decât cea de azi.
Publicat Miercuri, 16 decembrie 2015
+Răspunde
Dan
+1
Un articol foarte interesant. Horia Maicu a apartinut unei generatii de arhitecti care au lasat in urma un patrimoniu arhitectural extraordinar. Bucurestiul se afla printre orasele europene in care stilul Art Deco este foarte bine reprezentat. O excelenta cladire Art Deco precum imobilul proiectat de Marcel Iancu din Piata Charles de Gaulle este lasat sa se degradeze. Multe alte imobile mai putin cunoscute din acesta perioada, dar de calitate similara, dispar zilnic pentru a face loc unor turnuri ce par a fi proiectate de copii de gradinita.
Publicat Joi, 10 decembrie 2015
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Cotidianul cititorilor
13 articole/ Actualizat Miercuri, 12 iulie 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
29 articole/ Actualizat acum o oră şi 38 minute
alarm off
Antiştirile Cotidianul
6 articole/ Actualizat Duminică, 09 iulie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
137 articole/ Actualizat Joi, 13 iulie 2017
Ilie Şerbănescu

După ce, venit la București, l-a pupat pe frunte pe dl Traian Băsescu, dl Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a mai făcut un cadou strict de tip colonial României.

Ilie ŞerbănescuPublicat acum 21 ore şi 47 minute