Horia Simu a plătit la Cotroceni pentru despăgubiri care nu i se cuveneau

Persoane cu funcţii de conducere în Administraţia Prezidenţială, Ministerul Mediului şi RAAPPS au intervenit pentru ca Horia Simu să obţină, în anul 2011, despăgubiri nelegale de la ANRP pentru un teren din municipiul Constanţa, se arată în rechizitoriul prin care omul de afaceri a fost trimis în judecată de procurorii DNA. De asemenea, procurorii DNA susţin că Horia Simu a „spălat” banii primiţi nelegal de la ANRP prin achiziţii de imobile în Franţa.

Crinuţa Dumitrean, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) la data faptelor, şi omul de afaceri Horia Simu au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, alături de alte opt persoane, în dosarul ANRP 5, care vizează supraevaluarea despăgubirilor pentru un teren din municipiul Constanţa.

„Obţinerea acestor despăgubiri nelegale de inculpat s-a datorat intervenţiilor făcute de acesta direct, prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale ori prin intermediul unor persoane ce ocupau diverse funcţii de conducere în cadrul Ministerului Mediului, Administraţiei Prezidenţiale sau RAAPPS pe lângă autorităţile implicate în procedura de retrocedare, respectiv Primăria Municipiului Constanţa, Prefectura Judeţului Constanţa, ANRP şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, intervenţii care au avut ca finalitate, pe de o parte, urgentarea soluţionarii dosarului de despăgubire, iar, pe de altă parte, soluţionarea favorabilă a acestuia, prin acordarea de despăgubiri care nu i se cuveneau”, se precizează în documentul citat de Agerpres.

Procurorii mai susţin că o persoană, care la acel moment ocupa funcţia de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, i-ar fi intermediat lui Simu o întâlnire cu prefectul judeţului Constanţa: „În acelaşi scop al obţinerii cât mai urgente a despăgubirilor, inculpatul Simu Horia, prin intermediul (…) – consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidentiale la acea dată, s-a întâlnit cu prefectul judeţului Constanţa (…) şi a obţinut sprijinul acestuia pentru soluţionarea favorabilă şi urgentă a dosarului, aspect materializat prin validarea cererii de despăgubire de către Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi înaintarea dosarului la ANRP”, se mai arată în rechizitoriu.

Tot prin intermediul unei persoane care avea „o funcţie importantă” în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a ajuns Horia Simu şi la Crinuţa Dumitrean, care era preşedinte al ANRP, spun procurorii DNA.

„În urma demersurilor pe care le-a făcut la nivelul Primăriei Constanţa şi a Instituţiei Prefectului (…) se reuşise ca dosarul să ajungă la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, astfel încât inculpatul Simu Horia a avut nevoie de alte persoane care să-i mijlocească legătura cu (…) inculpata Dumitrean Crinuţa Nicoleta. Profitând de relaţia profesională şi de prietenie cu (…), care deţinea o funcţie importantă la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, inculpatul Simu Horia i-a transmis acestuia disponibilitatea sa de a ceda un procent de 25% din drepturile deţinute în dosarul de despăgubire nr. 22804/FFC/2010 pentru obţinerea cât mai urgentă şi într-un cuantum cât mai mare de despăgubiri de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Astfel, (…), prin intermediul (…) – director tehnic în cadrul RAAPPS, a apelat la (…) – director general al aceleiaşi regii, despre care avea cunoştinţă că se află într-o relaţie specială cu inculpata Dumitrean Crinuţa Nicoleta, şi i-a transmis disponibilitatea inculpatului Simu Horia ca pentru urgentarea şi soluţionarea dosarului de despăgubire să cedeze 25% din totalul drepturilor litigioase pe care le achiziţionase anterior”, susţin procurorii anticorupţie.

În schimbul sprijinului acordat, Horia Simu i-a cedat persoanei din cadrul Administraţiei Prezidenţiale 10% din drepturile litigioase, printr-un intermediar: „La data de 15.12.2010, la numai câteva zile de la înregistrarea dosarului la ANRP, din dispoziţia inculpatului Simu Horia, (…), prin intermediul (…), a cedat lui (…) 10% din drepturile litigioase şi, întrucât la momentul respectiv acesta deţinea o funcţie publică importantă în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, l-a interpus ca intermediar şi beneficiar aparent pe un apropiat de-al său, respectiv pe (…). Operaţiunea de primire mascată a procentului de 10% din drepturile deţinute de inculpatul Simu Horia s-a materializat într-un contract de cesiune de drepturi (…) în care cesionar a fost (…), iar preţul stipulat în contractul de cesiune de 100.000 lei nu a fost plătit de cesionar cedentului – aspect confirmat de (…) şi (…) – tocmai datorită înţelegerii dintre inculpatul Simu Horia şi (…) şi dată fiind adevărata natură a operaţiunii de a disimula complicitatea la infracţiunea de dare de mită.”

DNA: Horia Simu a „spălat” banii primiţi nelegal de la ANRP prin achiziţii de imobile în Franţa

Horia Simu a „spălat” banii primiţi nelegal ca despăgubire pentru un teren din municipiul Constanţa, în urma unei decizii a ANRP, prin achiziţionarea unor imobile scumpe în Franţa, potrivit rechizitoriului prin care omul de afaceri a fost trimis în judecată de DNA.

„În scopul disimulării originii ilicite a sumelor de bani obţinute din săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu, precum şi în vederea ascunderii adevăratului beneficiar al acestora, inculpatul Simu Horia (…) a utilizat un cont deschis la banca (…) din Elveţia în care au fost încasaţi banii proveniţi din vânzarea acţiunilor de la Fondul Proprietatea. O parte din banii încasaţi de (…) supuşi procesului de spălare, au fost utilizaţi de inculpatul Simu Horia în interesul propriu, una din principalele achiziţii fiind un imobil, în valoare de aproximativ 3.500.000 euro, imobil care a fost ulterior ipotecat pentru obţinerea unui împrumut cu care a fost achiziţionat un alt imobil, tot în sudul Franţei”, se arată în rechizitoriu.

Din anchetă a reieşit că primul imobil a fost achiziţionat la 30 iunie 2011 cu suma de 3.559.000 de euro, iar al doilea imobil şi terenul aferent la data de 5 iunie 2014, cu suma de 3.200.000 de euro.

Procurorii mai arată că acţiunile lui Simu, de a schimba şi transfera banii obţinuţi ca urmare a vânzării acţiunilor obţinute nelegal ca despăgubiri de la ANRP, au fost făcute în scopul ascunderii şi disimulării originii ilicite a acestora.

„În acelaşi scop, al disimulării provenienţei ilicite a sumelor de bani obţinute din despăgubiri şi al creării aparenţei de legalitate pentru intrarea în posesia acestora şi al folosirii lor, inculpatul Simu Horia a retras din contul (…), deschis la banca (…), mai multe sume de bani, folosind ca justificare tot contracte de împrumut fictive. Astfel, în zilele de 29.06.2011, 30.06.2011, 15.07.2011, 21.07.2011, 29.07.2011, 12.08.2011 şi 26.08.2011, inculpatul Simu Horia a încasat din contul (…), deschis la banca elveţiană (…), invocând contractele de împrumut fictive din datele de 28.06.2011 şi 29.06.2011, suma totală de 480.000 euro”, se mai precizează în rechizitoriu.

Procurorii anticorupţie apreciază că în aceeaşi categorie a operaţiunilor de spălare a banilor se înscriu şi 11 plăţi, totalizând 1.346.000 de euro, efectuate către o companie austriacă ce era controlată tot de Horia Simu.

Crinuţa Dumitrean şi Horia Simu au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, alături de alte opt persoane, în dosarul ANRP 5, care vizează supraevaluarea despăgubirilor pentru un teren din municipiulConstanţa.

Crinuţa Dumitrean, la data faptelor preşedinte al ANRP şi al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost trimisă în judecată sub control judiciar pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul şi luare de mită, potrivit DNA.

În cazul omului de afaceri Horia Simu, beneficiarul despăgubirii supraevaluate, acuzaţiile sunt de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, dare de mită (două infracţiuni) şi spălare a banilor în formă continuată.

Potrivit DNA, drepturile litigioase ce priveau o suprafaţă de teren situată în municipiul Constanţa au fost achiziţionate de Horia Simu, printr-un intermediar, la 22 octombrie 2009, preţul cesiunii fiind de 700.000 de euro.

„De la acea dată, inculpatul Simu Horia a iniţiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajaţi ai societăţilor sale şi prin intermediul unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul unor instituţii publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obţinerea despăgubirilor prin intervenţia acestora la nivelul autorităţilor implicate în procedura de retrocedare. Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpaţii Dumitrean Crinuţa Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasilescu Oana, Bogdan Dragoş, Teodorescu Cătălin Florin şi Marko Atilla Gabor (…) au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Dima Alin Horaţiu, prin care valoarea unui teren în suprafaţă de25 hectaresituat în municipiul Constanţa (zona Brătianu – Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei”, spun procurorii DNA.

Potrivit procurorilor, în acest caz a fost vorba de o supraevaluare a terenului respectiv cu 7,7 milioane de euro, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent în dauna bugetului de stat, concomitent cu obţinerea unui avantaj patrimonial de către Horia Simu şi alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de peste 32 de milioane de lei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.