Hosni Mubarak a fost eliberat. Conflictul din Egipt poate dura decenii

Justiția egipteană a hotărât ca fostul președinte Hosni Mubarak sa fie eliberat din închisoare, transmit Reuters si Associated Press. Procurorii au dreptul de a contesta eliberarea. Daca recursul va fi respins, Mubarak va fi judecat, în apel, în stare de libertate pentru uciderea a peste 800 de persoane, în timpul revoltelor din 2011. Oricum, numărul victimelor din săptămânile de revoltă anti-Mubarak este deja depășit de cel al deceselor înregistrate pe străzile din Cairo în ultima săptămână.

Mubarak a fost condamnat la închisoare pe viață pentru aceste fapte, în iunie 2012. Are 85 de ani si este grav bolnav, iar acum avocații săi fac apel. Cel mai probabil, scria BBC, judecătorii vor prefera sa amâne un verdict cu câteva săptămâni, pentru a nu tulbura și mai tare situația internă, deoarece eliberarea lui Mubarak, desi acesta nu mai are un viitor politic, ar fi un semn clar că armata s-a reîntors la putere și urmează exact calea fostului dictator si ar aprinde si mai mult spiritele.

Pe de altă parte, autoritățile instalate după lovitura de stat dată de armată în iulie egiptene au arestat, miercuri, încă două figuri importante ale mișcării islamiste: un aliat important al Fraților Musulmani, despre care se crede că încerca să fugă în Libia deghizat în femeie, și un purtător de cuvânt al Fraților Musulmani, prins în timp ce încearcă să părăsească țara. Primul dintre aceștia este predicatorul salafist Safwat Hegazy, fotografiat după arestare în haine de femeie și cu barba proaspăt rasă.

Arestările vin la o zi după ce a fost anunțată reținerea liderului suprem al Fraților Musulmani, Mohammed Badie, într-un apartament din Cairo, situat în apropierea uneia dintre taberele simpatizanților Fraților Musulmani și care a fost evacuată de poliție în urmă cu o săptămână, într-o acțiune soldată cu sute de morți. Badie a fost înlocuit la conducerea organizației de Mahmoud Ezzat, un veteran al Fraților Musulmani, cunoscut drept un ’’om de fier’’, pentru ideologia sa conservatoare și intoleranța de care a dat dovadă de-a lungul anilor.

Acum, sute de membri ai Fraților Musulmani, care au deținut puterea până pe 3 iulie, sunt arestați, printre ei aflându-se și președintele ales Mohamed Morsi. Acesta se află într-o locație secretă. Însă mulți membri marcanți ai organizației sunt în libertate, fiind urmăriți pentru diferite infracțiuni, mai ales că acum tara se afla sub stare de urgență.

’’Am fost la un pas de a fi anihilați sub Nasser, dar acum este mai rau’’, spune Gehad el-Haddad, un oficial al Fraților care se ascunde, citat de New York Times. El se referă la acțiunile dure întreprinse de președintele Gamal Abdel Nasser, dupa venirea sa la putere, în 1954.
Potrivit New York Times, membrii Fraților Musulmani sunt dezamăgiți de faptul că au crezut în ’’ridicola iluzie’’ că șeful Armatei, generalul al-Sissi, nu va îndrăzni să ucidă atât de mulți egipteni in plină stradă.
Cuvântul de ordine in organizație este acum ’’fermitate’’, iar conducerea începe să treacă în mianile celor mai duri dintre vechii membri.

Radicalizarea se produce și în tabăra laicilor sprijiniți de armată. Un profesor de drept din Cairo a depus o plângere împotriva fostului vicpereședinte Mohamed ElBaradei, laureat al Nobelului pentrui Pace, unul dintre cei mai occidentalizați lideri egipteni și cel care a demisionat chiar înainte de baia de sânge din urmă cu o săptămână, invocând brutalitatea forțelor de ordine. ElBaradei a plecat din Egipt și s-a mutat la resedinta sa din Viena, iar acum este acuzat de ’’trădarea încrederii publice’’. Presa liberală scrie că mai degrabă acesta ar fi rămas la Viena dupa încheierea mandatului în fruntea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică decât să se întoarca in Egipt și să se implice în lupta pentru succesiunea lui Mubarak.

Egiptul se află în plină lupta pentru putere între Frații Musulmani, organizație care a rezistat timp de decenii, în stare latentă, sub regimurile autoritare laice, și ’’statul profund’’ reprezentat de ofițerii superiori și politicienii apropiați fostului regim Mubarak și care întrețin relații cu Occidentul. Asa cum acestia din urmă acuză că Frații Musulmani au încercat să radicalizeze Egiptul și că au întreprins acțiuni neconstituționale în perioada în care s-au aflat la putere, tot așa Frații Muslmani acuză birocrații acestui stat profund că le-au sabotat guvernarea, permițând sistarea serviiciilor de bază pentru populație și premeditând prăbușirea economiei egiptene, astfel încât să le erodeze guvernarea. Să nu uităm că unul dintre motivele revoltelor anti-Mubarak a fost sărăcia, circa 70% dintre egipteni trăind cu sub doi dolari pe zi, condiții în care cariera militară era și este printre puținele soluții de supraviețuire.

Or tocmai economia egipteană este cea luată la țintă de sancțiunile pe care ar urma să le aplice statele occidentale ca răspuns la acțiunile brutale din Egipt. În această după-amiază, miniștrii de Externe ai UE vor lua în conbsiderare posibilitatea întreruperii ajutorului de 5 miliarde de euro pe care îl acordă Egiptului. Aceasta după ce SUA au anunțat, cu o zi înainte, că vor reduce ajutorul militar de 1,3 miliarde de dolari acordat anual armatei egiptene, garanta respectării tratatului de pace cu Israelul, semnat în 1979. Aceste măsuri pot transforma Egiptul într-un stat dependent de ajutoarele promise de monarhiile salafiste din Golf (Qatar, Arabia Saudită și Bahrain), care pot profita de îndepărtarea, fie ea și de formă, a Vestului de aliații de la Cairo.

Surse de la Bruxelles citate de Spiegel arată că UE va acționa cu mare prudență. Ministrul de Externe britanic, William Hague, a declarat deja că UE nu va lua partea nimănui în conflictul din Egipt și va încerca să faciliteze dialogul. El a arătat că aceste conflicte din Egipt și alte zone ale Orientului Mijlociu pot dura decenii, motiv pentru care ’’trebuie să ne păstrăm calmul’’. ’’Influența noastră poate fi una limitată. Egiptul este o țară mândră și independentă și pot ura ani de tulburări în Egipt și alte țări care trec prin aceste profunde dezbateri despre natura democrației și a rolului religiei în societate.’’

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.