Imagini care mint, povești care dezvăluie

Expoziția „Povestind imagini / Imaginând povești“ se deschide mâine, de la 19.00, în spațiul Domino găzduit de Fundația Plan B în cadrul Federației Fabrica de Pensule din Cluj. Evenimentul „propune o asamblare de enunțuri, imagini și istorii, urmărind regimurile vizuale distincte prin care este percepută, reprezentată și «alterată» realitatea“, arată organizatorii.

Lucrările expuse „au în comun preocuparea pentru imagine, pentru ce se ascunde în spatele ei și cum privim o imagine, ce nu se arată“, a explicat pentru Cotidianul Diana Marincu, curatorul expoziției. Sunt prezentate lucrări video, fotografii, cărți obiect și instalații semnate de Adorjáni Márta, Flaviu Cacoveanu, Norbert Costin, Oana Hodade, Lucian Indrei, Nita Mocanu, Adela Muntean și Esra Oezen.

Întrebări

Ceea ce ne-am obișnuit să consumăm ca imagine ascunde în aceeași măsură în care se spune că „valorează cât 1.000 de cuvinte“. Oriunde ne întoarcem, este ceva ce ni se arată. Dar expoziția de la Cluj-Napoca investighează ceea ce ni se ascunde în acest proces: „Condiția imaginii fotografice și filmice, de ascundere și revelare, sintetizează veșnica problemă a comunicării – ce nu se spune atunci când se povestește ceva? Ce nu se vede atunci când se expune ceva?“.

Diana Marincu a detaliat: „Percepția vizuală, traducerea ei în cuvinte și realitatea sunt doar parțial suprapuse. Sunt chestii distincte care niciodată nu se suprapun perfect. Exact la fel cum expoziția este o construcție fragilă, temporară. De aceea am vrut mai mult să pun întrebări decât să dau răspunsuri“.

Un parcurs

Întâlnirea cu acest tip de abordare include un tip special de metafore: „Imaginea fotografică artistică, imaginea «găsită» și apropiată, imaginea tactilă, imaginea-obiect, filmul documentar sau filmul de ficțiune formează prin alăturarea în expoziție un decupaj subiectiv al limbajului vizual contemporan, o suprafață abrazivă care reține doar anumite date, în timp ce altele sunt șterse“.

Organizatorii demersului „Povestind imagini / Imaginând povești“ au gândit un traseu care își asumă deopotrivă riscul deformărilor subiective sau al falsificării: „Printr-o ritmicitate lentă, presărată de indicii care cresc tensiunea parcursului și stimulează o rearanjare subiectivă a imaginilor prezentate, această expoziție analizează distanțele și apropierile dintre text și fotografie sau video, apelând la o structură fluidă din punct de vedere vizual. Cele două forme de cunoaștere – cuvântul și imaginea – sunt adesea invocate simultan pentru o traducere reciprocă care stabilizează sensul realității, chiar cu riscul falsificării acesteia“.

„A fost poate o provocare să găsim finalul. În încheierea traseului vizitatorul are parte de o experiență creată de Lucian printr-un experiment vizual legat de culori și percepție, care sădește îndoiala și ridică întrebări. Mi s-a părut că incertitudinea e importantă.“ Diana Marincu, curator

Evenimentul și povestirea lui

Lucrările expuse spun propria lor poveste: „Articularea diferenței dintre obiectul privit și modul de a privi, care definește preocupările studiilor vizuale, introduce în discuție codurile sociale și culturale conform cărora se construiește interpretarea imaginii. Iar dacă «evenimentul nu este ceea ce s-a întâmplat, ci ceea ce poate fi povestit» (Allen Feldman), fascinația imaginii corespunde inevitabil fascinației poveștii“.

Se poate porni de la povestirea lui Julio Cortázar, care stă la baza filmului „Blow Upv“, al lui Michelangelo Antonioni, în care scriitorul argentinian notează: „Dacă prevezi de la început că-i posibil să fie vorba de ideea de fals, privitul devine cu putință; e de-ajuns poate să faci o alegere bună între a privi și ceea ce privești, să despoi lucrurile de atâtea haine străine“. Sau putem să începem căutările de la simplul fapt că „odată cu anii 1980, aceste narațiuni culturale, cuplate cu fascinația pentru imagine și cu democratizarea vizuală fără precedent, au format o constelație care leagă punctele haotice ale realității, regândind subiectivități și istorii minore prin accentul pus pe cum privim, și nu doar pe ce privim“.

Opt perspective

Artiștii ale căror lucrări sunt în expoziția „Povestind imagini / Imaginând povești“ pun în discuție măsura în care imaginile reușesc să spună povești, dar și limitele pe care o poveste le are atunci când este vorba despre totalitate. Curatorul Diana Marincu a prezentat pentru Cotidianul artiștii invitați ca venind „dintr-o generație nouă cu repere vizuale mult mai ancorate în imaginea de zi cu zi, în cinema“.

 Adorjáni Márta (n. 1987) trăiește la Cluj. A absolvit aici, în 2011, secția de grafică a Universității de Artă și Design. Practica sa artistică se axează pe cartea de artist și legătoria de carte, precum și pe studiul tehnicilor de tipar, fotografie și grafică.

 Flaviu Cacoveanu (n. 1989) a absolvit masteratul la Academia de Artă și Design St. Joost, Breda, Olanda. Se prezintă drept „Con&Temporary artist“, o poziţie legată de fascinaţia lui pentru timp şi momente efemere, de folosirea umorului, cât şi de fascinaţia pe care o are pentru relaţia fină dintre viaţa de zi cu zi şi artă.

 Norbert Costin (n. 1984) a studiat la Royal Institute of Art, Stockholm.

 Oana Hodade (n. 1985) a absolvit actoria în 2008, la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș. Este interesată de diferite formate artistice, de la sunet și field recording la fotografie și ilustrație, cuvântul scris, cartea-obiect și punctele lor de intersecție.

 Lucian Indrei (n. 1983) trăiește la Cluj. De obicei folosește fotografia, dar nu în mod restrictiv, utilizând și desen, colaj, text sau instalație. Este unul dintre fondatorii și coordonatorii spațiului expozițional Lateral ArtSpace.

 Nita Mocanu (n. 1977) combină în lucrările ei o poetică personală și un angajament social. Ea a făcut parte din grupul D Media, axat pe activismul video.

 Adela Muntean (n. 1988) este o artistă multimedia care a absolvit masteratul în Design Media la Budapesta. A câștigat în 2015 premiul întâi la Digital Vision – GéoCulture Limousin, Franța, iar în 2016 la Digital Art Storytelling, Livorno, Italia. Cel mai recent proiect al său vizează cinematografia clasică în era digitală.

 Esra Oezen (n. 1986) trăiește la Braunschweig. Deține un titlu de master în artele comunicării și o diplomă în domeniul artei plastice, ambele conferite de Universitatea de Artă din Braunschweig.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.