Imigraţia masivă – un şoc cultural pentru Europa creştină

Imigraţia masivă nu înseamnă doar un aflux de mase biologice de nefericiţi ai soartei. Mulţi dintre imigranţii care azi iau cu asalt ţărmurile Italiei, frontierele Macedoniei sau Eurotunelul de sub Canalul Mânecii de la Calais vin cu un alt tip de educaţie, cu un alt set de valori. Ei vor să beneficieze de pacea, toleranţa şi prosperitatea Uniunii Europene, dar sunt ei pregătiţi să devină viitori cetăţeni europeni?

Azi, tinerii din familiile de imigranţi naturalizaţi în Europa acum câteva decenii, deveniţi cetăţeni ai unor state europene, se duc în Siria sau Irak să lupte alături de organizaţia teroristă a Statului Islamic. Fidelitatea lor absolută este faţă de Islam, nu faţă de naţiunea europeană de adopţie.

Fenomenul proliferării de moschei în care se predică jihadismul (şi impunerea cu Kalaşnikovul a Shariei în Europa) pune în umbră serios strategiile de integrare a imigranţilor în culturile naţionale de adopţie. Auto-segregarea minoritarilor musulmani în cartiere din capitale europene, cartiere devenite zone incontrolabile pentru forţele de ordine, a devenit un alt fenomen considerat “natural”. În Marea Britanie există peste tot câte un “mic Pakistan”, în Bruxelles există – doar la câteva străzi distanţă de Comisia Europeană – un “mic Maroc”, în Germania câteva mici imperii otomane de cartier (Kebab connections).

Europenilor le va fi foarte greu să îşi mai vadă ţările luate cu asalt de noi valuri de imigraţie masivă. Până acum, statele UE au acceptat ca principiu redistribuirea voluntară a 40.000 de refugiaţi sirieni şi eritreeni sosiţi în Italia şi Grecia, plus a încă 20.000 în următorii doi ani. Numai că numărul imigranţilor ilegali din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia, care au sosit anul acesta în Europa din dorinţa de a scăpa de războaiele sau de sărăcia din ţările lor, a ajuns în perioada scursă de la începutul anului la circa 240.000. Anul trecut, numărul lor se cifra la peste 200.000.

Agenda privind azilul şi imigraţia elaborată actualmente de Comisia Europeană ignoră complet aspectul cultural şi civilizaţional al problemei. Criteriul pe baza căruia oficialii de la Bruxelles iau decizii este cel strict liberal şi pragmatic. Bruxelles-ul vede în imigraţie salvarea economică a Europei. Eurocraţii încearcă să ne convingă că, dacă nimeni nu ar mai imigra în Europa în următorii 20 de ani, populaţia activă a UE s-ar reduce cu 33 de milioane de persoane (-11%), că procentul lucrătorilor tineri (20-30 de ani) în totalul forţei de muncă s-ar reduce cu 25%, iar cel al persoanelor în vârstă (60-70 de ani) ar creşte cu 29%.

Oare pentru a “salva” economic Europa trebuie ca statele membre să primească pe oricine? Trebuie să devină cumva UE creuzetul unui experiment multi-etnic şi multirasial, în detrimentul valorilor culturale şi istorice care stau la baza construcţiei europene?

Nu doar valoarea numerică a celor care cer azil pe teritoriul UE sperie, cât şocul cultural implicat de venirea lor. Europa, continent cu tradiţie creştină, se vede nevoită să ofere azil unui număr considerabil de musulmani. În acest timp, în Siria şi Irak, creştinii sunt exterminaţi, iar bisericile creştine sunt rase de pe faţa pământului.

După ce şefii de stat şi de guvern din UE au respins la summitul european din iunie propunerea Comisiei Europene de repartizare a refugiaţilor prin cote obligatorii între statele membre, executivul comunitar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să decidă câţi solicitanţi de azil poate primi şi care sunt criteriile de selecţie. Polonia şi Slovacia au anunţat că vor primi doar refugiaţi creştini din Siria şi Irak. Între timp, Varşovia a abandonat ideea, rămânând doar Bratislava să pună în practică preferinţa pentru refugiaţi creştini persecutaţi în Orientul Mijlociu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.