Partidul de dreapta polonez, Lege şi Justiţie (PiS), condus de Jaroslaw Kaczynski, un admirator al politicianului maghiar Viktor Orban, cu o platformă eurosceptică şi conservatoare, a votat în această săptămână o lege care, practic, paralizează lucrările Tribunalului Constituţional, potrivit Agerpres.
Curtea Supremă, opoziţia liberală şi numeroşi jurişti critică noua legislaţie, care introduce obligativitatea unei majorităţi calificate de două treimi pentru verdictele Tribunalului. Acesta ar trebui să reunească 13 judecători din 15 pentru cazurile de mare importanţă, faţă de un complet de judecată format din 9 membri, conform precedentei legislaţii. PiS a numit deja cinci judecători din partea sa, astfel că documentul votat face posibilă blocarea oricăror decizii considerate indezirabile de organizaţia politică aflată la putere. Jaroslaw Kaczynski consideră Tribunalul Constituţional un obstacol în calea reformelor pe care doreşte să le aplice.
Partidul Lege şi Justiţie este primul din istoria post-comunistă a Poloniei care a câştigat o majoritate de 235 din cele 460 de locuri din camera inferioară a Parlamentului (Sejm). În ciuda condiţiilor economice favorabile (autorităţile de la Varşovia au reuşit să evite recesiunea şi are una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Europa), alegerile au marcat prima schimbare de conducere după 8 ani, în care Platforma Civică s-a aflat la cârma ţării.
Partidul Lege şi Justiţie este prima formaţiune politică din istoria recentă care nu trebuie să apeleze la o coaliţie, ci formează singură guvernul. În plus, PiS se bucură de o susţinere semnificativă în zonele rurale mai sărace.
Noul legislativ instalat în urma alegerilor nu a pierdut timpul pentru a începe modificările, schimbând conducerea serviciilor secrete poloneze în doar o zi, relatează agenţia Hotnews. În noaptea care a urmat votului de încredere acordat executivului, comisia parlamentară însărcinată cu serviciile speciale a aprobat schimbarea şefilor acestora, precum şi a omologilor militari ai acestora, de la Serviciul de Informaţii Militare şi de la Serviciul de Contraspionaj Militar, precizează sursa citată.
Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European a descris evenimentele recente din Polonia ca o adevărată „lovitură de stat”. Deşi premierul de la Varşovia, Beata Szydlo, a criticat afirmaţiile politicianului european, acesta a refuzat să prezinte scuze pentru declaraţiile sale.
Conform unei analize publicate de Deutsche Welle, în urma experienţei Ungariei, când forurile europene nu s-au pronunţat în momentul „virării” autorităţilor către dreapta, instituţiile UE nu pot trece cu vederea situaţia similară care se conturează la Varşovia, susţine jurnalista Barbara Wesel. În cazul maghiar, s-a demonstrat cum dreapta populistă poate prelua controlul asupra statului şi să reducă la tăcere mass-media care critică regimul. O astfel de situaţie este dificil de inversat, odată ce s-a produs.
Atunci când Budapesta a introdus o legislaţie a presei restrictivă, restul europenilor au păstrat distanţa, lăsând autorităţile maghiare să demonteze, astfel, opoziţia din media. De această dată, însă, autorităţile UE nu par a fi dispuse să lase Polonia să meargă pe traiectoria trasată de Viktor Orban.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.