Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat vineri Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, informează Administraţia Prezidenţială.
Din 2009 au fost promovate mai multe variante ale legii privind datele personale -aşa-numita Legea Big Brother-acestea fiind însă respinse de Curtea Constituţională pe motiv că încalcă drepturile şi libertăţile individului.
Ceea ce se practica în umbră și în afara legii a început să fie legalizat după atentatele de la 1 septembrie 2001. Tendința a ajuns în Marea Britanie, iar apoi pe continent, unde, în 2006, a fost adoptata directiva pentru retinerea informatiilor cu caracter personal. Directiva a fost transpusă în legislatia naționala în majoritatea statelor UE, pana la invalidarea ei de catre Curtea Europeană de Justiție, în 2014. În 2009, Curtea Constituțională a Romaniei a declarat neconstituțională legea care urma să adapteze in România această directiva. La fel s-a întâmplat și în 2014, cu noua versiune (adoptată de Parlament în 2012) denumită ”Big Brother”.
România rămânea astfel una dintre putinele țări NATO care nu aveau o asemenea lege, motiv pentru care adoptarea ei poate fi socotită un comandament în relația cu partenerul strategic de peste Ocean, de care președinția trebuia să se ocupe cât mai repede.
Ca pretutindeni în UE, opoziția inițiala a industriei comunicației electronice a fost redusă și jucătorii din acest domeniu au fost cointeresați. Apoi, opoziția civică, alimentata substanțial de aparatul de PR al marilor companii din domeniu, dar și de respingerea organica a unor practici ce amintesc Stasi, Securitate sau de spionajul sovietic, a fost usor de redusă ca amploare. Și, în sfârșit, spre linistea ”partenerilor”, România are și ea o lege ”Big Brother”.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 23 septembrie, cu 187 voturi „pentru”, 12 „împotrivă” şi 22 abţineri, proiectul legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
Potrivit Mediafax, proiectul de lege, asumat de liderii partidelor parlamentare în baza unor consultări care au avut loc la Cotroceni în mai, prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor fi şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.
Potrivit legii, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării. Accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului.
Legea mai stabileşte că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor.
Cea mai importantă şi contestată prevedere stabilieşte că, la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii de reţele electronice destinate publicului pun la dispoziţia acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia informaţiilor cu caracter personal.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.