Înarmarea Ucrainei – o greşeală uriaşă pentru SUA, NATO şi Kiev

Criza din Ucraina durează de aproape un an şi Rusia câştigă. Separatiştii din estul Ucrainei câştigă teren şi preşedintele rus Vladimir Putin nu pare să dea înapoi în faţa sancţiunilor economice ale Vestului„, scrie pentru New York Times John J. Mearsheimer, profesor de ştiinţe politice la University of Chicago, autorul volumului „Tragedia politicii de forţă”.

Deloc surprinzător, tot mai multe voci din Statele Unite cer înarmarea Ucrainei. Un raport recent, venit de la trei think tank-uri americane, sustine livrarea de armament avansat Kievului, iar nominalizatul Casei Albe pentru şefia Departamentului Apărării, Ashton B. Carter, a declarat săptămâna trecută în comisia pentru apărare din Senat: “înclin mult în această direcţie”.

Se înşeală cu toţii. A merge pe această cale ar fi o greşeala uriaşă pentru SUA, NATO şi Ucraina însăşi. A trimite arme Ucrainei nu ar salva armata, ci ar duce la o escaladare a luptelor. Un asemenea pas este periculos în specuial pentru că Rusia are mii de arme nucleare şi încearcă să apere un interes strategic vital.

Nu încape îndoială că armata Ucrainei este copleşită de separatişti, care au de partea lor arme şi trupe ruse. Având în vedere că balanţa de putere favorizează în mod clar Moscova, Washingtonul ar trebui să trimită cantităţi mari de echipamente pentru ca armata Ucrainei să aibă o şansă pe câmpul de luptă.

Însă conflictul nu se va încheia aici. Rusia va contra-escalada, anihilând avantajul temporar de care Kievul ar avea parte ca urmare a livrărilor de arme americane. Autorii studiului think-tank-ului acceptă această ipoteză, arătând că, “chiar şi cu un sprijin enorm din Vest, armata Ucrainei nu va reuşi să oprească un atac puternic al armatei ruse”. Pe scurt, SUA nu pot obţine victoria într-o cursă a înarmării cu Rusia în Ucraina şi nu vor putea ieşi învingătoare pe front.

Cei care propun înarmarea Ucrainei au şi un alt argument. Cheia succesului, susţin ei, nu este de a învinge Rusia pe plan militar, ci de a spori costurile războiului până la punctul în care Putin se va da bătut. Greul ar determina Moscova să-şi retragă trupele din Ucraina şi să-i permită să adere la UE şi NATO şi să devină un aliat al Vestului.

Nici această strategie a coerciţiei nu va merge, oricât de multe măsuri punitive ar aplica Vestul. Ceea ce nu înţeleg avocaţii înarmării Ucrainei este că liderii ruşi cred că interesele strategice fundamentale ale ţării lor sunt puse în pericol în Ucraina; este puţin probabil ca ei să facă un pas în spate, chiar daca aceasta ar însemna să suporte un cost uriaş.

Marile puteri reacţionează dur când rivali îndepărtaţi îşi proiectează puterea militară în vecinătatea lor, cu atât mai mult atunci când încearcă sa le transforme un stat vecin într-un aliat. De aceea SUA au doctrina Monroe, iar astăzi niciun lider american nu ar tolera ca Mexicul sau Canada să adere la o alianţă militară condusă de o altă mare putere.

Rusia nu face excepţie din acest punct de vedere. Astfel, Putin nu s-a clintit în faţa sancţiunilor şi este puţin probabil să facă concesii importante, chiar şi dacă vor creste costurile conflictului din Ucraina.

A plusa în Ucraina implică şi riscul unei escaladări nedorite. Nu numai că s-ar intensifica luptele, dar ele s-ar putea extinde şi în alte zone. Pentru Ucraina, care deja de confruntă cu probleme economice şi sociale, consecinţele ar fi dezastruoase.

Posibilitatea ca Putin să ajungă la ameninţări nucleare poate părea redusă, însă, cum scopul înarmării Ucrainei este de a spori costurile pentru Rusia şi de a pune Moscova într-o situaţie limită, aceasta posibilitate nu poate fi exclusă. Dacă presiunea Vestului dă roade şi Putin ar fi disperat, el ar avea un motiv în plus să încerce să rezolve situaţia făcând ameninţări nucleare.

Înţelegerea mecanismelor escaladării este limitată, în cel mai bun caz, dar ştim că riscurile sunt considerabile. A pune cu spatele la zid o Rusie înarmată nuclear ar însemna să te joci cu focul.

Avocaţii înarmării Ucrainei ştiu de aceasta problemă a escaladării şi de aceea subliniază ideea livrării unor arme “defensive”, nu “ofensive”. Din păcate, nu există nicio diferenţă între aceste categorii: toate armele pot fi folosite pentru atac şi pentru apărare. Vestul poate fi sigur că Moscova nu va vedea armele ca fiind “defensive”, atât timp cât Washingtonul doreşte sa modifice status quo-ul în Ucraina de Est.

Singura cale de rezolvare a crizei este cea diplomatică, nu cea militară. Cancelarul Angela Merkel pare să fi recunoscut acest lucru şi spune că Germania nu va oferi arme Kievului. Problema ei este însă că nu ştie cum să soluţioneze criza.

Ea şi alti lideri europeni încă îşi fac iluzii că Ucraina poate fi scoasa de pe orbita Rusiei, că poate fi încorporată în Occident şi că liderii ruşi trebuie să accepte acest deznodământ. Nu-l vor accepta.

Pentru a salva Ucraina şi pentru a reface relaţia cu Moscova, Vestul ar trebui să încerce să transforme Ucraina în tampon neutru între Rusia şi NATO. Ar trebui ca ţara să fie precum Austria în timpul Războiului Rece. Pentru aceasta, Vestul ar trebui să renunţe în mod explicit la extinderea UE şi a NATO şi să sublinieze că scopul este o Ucraină nealiniată care nu ameninţă Rusia. SUA şi aliaţii lor ar trebui să colaboreze cu Putin pentru a salva economia Ucrainei, un scop care este în mod limpede în interesul tuturor.

Este esenţial ca Rusia să ajute la încheierea luptelor din estul Ucrainei şi că autorităţile de la Kiev să preia controlul asupra acelei regiuni. Însă provinciilor Doneţk şi Lugansk le-ar trebui oferită o autonomie amplă, iar o prioritate ar trebui să fie măsurile de protejare a limbii ruse.

Crimeea, o victimă a încercării Vestului de a aduce NATO şi UE la porţile Rusiei, este pierdută de tot. Este cazul să punem capăt unei politici imprudente înainte să producem şi mai multe pagube – atât Ucrainei, cât şi relaţiilor dintre Rusia şi Vest.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.