Încălziţi-vă sufletul cu teatru

Când Isadora dansa

Teatrul „Odeon” are plăcerea să anunţe premiera „Când Isadora dansa”, de Martin Sherman, în regia, coregrafia şi costumele lui Răzvan Mazilu, decorul: Mihai Păcurar. Din distribuţie, Maia Morgenstern şi Mihai Smarandache, alături de Rodica Mandache, Oana Ştefănescu, Jeanine Stavarache, Mircea Constantinescu, Vlad Logigan/ Andrei Runcanu şi Monica Petrică. Premiera are loc în 8 şi 9 februarie, la ora 19.00, la Sala Majestic.

„Piesa realizează un portret, deopotrivă emoţionant şi amuzant, al Isadorei Duncan din anul 1923, când se afla la Paris, falită, fără casă, într-o căsătorie tumultuoasă cu revoluţionarul poet rus Esenin, dar convinsă în continuare că poate oferi frumuseţe omenirii prin dans”, scria Michael Billington în „The Guardian”.

„Când Isadora dansa” s-a jucat pentru prima oară la „Yvonne Arnaud Theatre”, Guildford, la 27 noiembrie 1985, în regia lui Robert Allan Ackerman. Premiera londoneză a avut loc în 19 septembrie 1988, la „King’s Head Theatre”, Islington, în regia lui Tim Luscombe. În 1991, Robert Allan Ackerman reia piesa la „The Globe Theatre” din Londra, cu Vanessa Redgrave şi Oleg Menshikov în rolurile principale. Premiera americană a avut loc la New York în 19 februarie 1990, la „Playwrights Horizon”.

Răzvan Mazilu a mai montat textul în 2009 la Teatrul „Meli” din Atena.

Charles Spencer nota în „The Daily Telegraph”: „Piesa fascinantă şi amuzantă a lui Martin Sherman… prezintă o imagine profundă şi adesea comică despre această căsnicie boemă şi, fără nicio urmă de solemnitate, dialogul său plin de vivacitate acoperă o mare varietate de subiecte: fiorul unei pasiuni distrugătoare (relaţia dintre Serghei şi Isadora este clar sortită eşecului); limbajul şi comunicarea (se folosesc cinci limbi străine pe parcursul piesei); natura evazivă a experienţei artistice; şi mai ales obsesia aproape copilărească a artistului pentru sine”.

Martin Sherman (născut la 22 decembrie 1938) este un apreciat dramaturg şi scenarist american, devenit celebru odată cu nominalizarea la „Premiul Pulitzer” şi „Premiul Tony” pentru piesa „Bent” (1979). Locuieşte în Londra din 1980. Dintre piesele sale cele mai cunoscute amintim: „Next Year in Jerusalem”, „Rose”, „The Night Before Paris”, „Passing By”, „Cracks”, „Rio Grande”, „Bent”, „Messiah” şi „A Madhouse in Goa”.

„Crima din strada Lourcine”

Considerat de unii un precursor al suprarealismului şi al teatrului absurd, Eugène Labiche (1815-1888) a fost unul dintre cei mai prolifici comediografi ai secolului al XIX-lea , dăruit cu o forţă comică explozivă inegalabilă.

Se remarcă printr-o tehnică teatrală impecabilă şi simţ caricatural, prin prezentarea lucidă, cu ochiul moralistului, a lumii micii burghezii din epocă.

Teatrul Evreiesc de Stat vă invită miercuri, 8 februarie, ora 19.00, la premiera „Crima din strada Lourcine” de Eugène Labiche, în regia lui Dan Tudor, scenografia, Doru Zanfir, ilustraţia muzicală, Vasile Manta. În distribuţie: Mihai Ciucă, Cornel Ciupercescu, Monia Pricopi, Nicolae Călugăriţa, Cătălin Stelian.

Imagine din Crima din strada Lourcine

După o noapte de chef, onorabilul domn Lenglumé se trezeşte la el în pat alături de un bărbat complet străin! Mahmureala nu face casă bună cu memoria, dar până la urmă cei doi se lămuresc: Lenglumé şi Mistingue sunt vechi colegi de şcoală, care s-au văzut la o întâlnire a foştilor elevi. Până aici toate bune, dar ce caută în buzunarele lor o bonetă, o buclă, un pantof de femeie şi, mai ales, o bucată de cărbune? Niciunul dintre ei nu-şi aminteşte de nimic. Dar când îşi aruncă la micul dejun privirea peste ziarul de dimineaţă, ce oroare! În timpul nopţii, o biată cărbunăreasă a fost ucisă, iar poliţia e deja pe urmele asasinilor! Cei doi încep să bănuiască: cu mintea înceţoşată de beţie, au comis amândoi abominabila faptă!

Un singur lucru mai poate fi făcut: dovezile trebuie să dispară, iar martorii la crimă eliminaţi!…

Regizorul Dan Tudor ne propune o formulă scenică inedită, de un haz debordant!

Nebuna din Chaillot

Teatrul „Metropolis” reia vineri, 3 februarie, de la ora 19.00, spectacolul „Nebuna din Chaillot” de Jean Giraudoux, în versiunea scenică semnată de Alice Barb. Decor: Vanda Maria Sturdza, costume: Anca Pâslaru.

O propunere regizorală modernă, un spectacol eveniment, care ne vorbeşte cu umor poetic, dar şi luciditate, despre criza financiară actuală.

Un spectacol care aduce împreună pe scenă, pentru prima dată, patru mari doamne ale teatrului romanesc: Dana Dogaru, Ileana Stana Ionescu, Alexandrina Halic şi Irina Petrescu, alături de Meda Victor, Corina Moise / Ana Ularu, Crina Semciuc, Ana Crăciun, Romeo Pop, Dan Aştilean, Claudiu Stănescu, Eugen Racoţi, Gabriel Costin / Şerban Gomoiu, Daniel Popescu, Vlad Corbeanu, Marius Dragus / Cristian Avram, Mihai Mos, Rudy Rosenfeld, Lucian Iftime, Alin State / Oleg Apostol, Gigi Iordache.

Excelenții actori de la Teatrul Metropolis, salutând publicul la final

”O poveste despre triumful binelui asupra răului. Evident, fantezie!”. Ne spune chiar Jean Giraudoux în motto-ul piesei ”Nebuna din Chaillot”.

„Este suficient să apară o singură femeie luminată şi excentrică pentru ca nebunia lumii să piară”.

Dar nu întotdeauna omul este nebun, ci situaţiile şi legile ce-l înconjoară.

O concentrare uriaşă de valori politice, ecologice, etnologice, psihologice şi, nu în ultimul rând, poetice. Un spectacol care ne vorbeşte despre puterea iubirii. Iubirea pentru cel de lângă noi, iubirea pentru umanitate.

Suntem în citadela pariziană a corporaţiilor agresive, Piaţa Chaillot, unde un multimilionar, un baron, un broker şi un prospector află că piaţa şi întreg Parisul se află pe o pungă de petrol. Aurul negru, salvare sau ameninţare?

Cu siguranţă, o miză pentru afaceri profitabile. Dar şi o alegorie la adresa bombei atomice ce pândea omenirea în pragul celui de-al Doilea Război Mondial… O contesă excentrică, luată drept nebună, li se va opune.

Bucureşti strict secret – Misterul Sebastian


Spectacol-document în regia lui Felix Alexa, pe scenariul scriitorului Stelian Tănase, cu participarea excepţională a lui Radu Beligan, a Rodicăi Mandache şi a lui Marius Manole, luni 6 februarie, la ora 19.30, la Teatrul Odeon.

Premiera piesei „Steaua fără nume” a lui Mihail Sebastian a avut loc într-o clipă tragică a istoriei româneşti. Armata Roşie se apropia…

O trupă de teatru şi-a luat riscuri enorme, adică pedeapsa cu închisoarea şi deportarea în Transnistria, ca să joace o piesă de teatru excepţională. Secretul s-a păstrat, cu toate că serviciile speciale german şi român au încercat să afle cine se ascunde pe afiş sub un nume fals. Autorul purta un stigmat în acele vremuri: era evreu.

Al doilea act al acestei drame are loc un an mai târziu, când Mihail Sebastian este călcat de o maşină.

A fost asasinat? Dacă da, de către cine? Cine are interes să ucidă un scriitor? Dacă ne gândim că Bucureştiul era ocupat de Armata Roşie şi bolşevicii se pregăteau să preia puterea, poate avem un indiciu.

Incomoda Mihail Sebastian pe cineva?

Fusese implicat în lovitura de la 23 august?

Dar dacă a fost pur şi simplu un accident?

Scenariul spectacolului îmbină elemente de televiziune, mărturii, muzică, documente de epocă, şi recreează prin flash-back-uri spiritul unei istorii secrete şi zbuciumate a unui Bucureşti uitat, dar pe care îl dorim viu în memoria noastră.

Băiatul din ultima bancă

Brândușa Mircea și Mihai Călin în Băiatul din ultima bancă

Teatrul Naţional din Bucureşti lansează în 9 februarie, ora 19.30, un spectacol de Juan Mayorga, „Băiatul din ultima bancă”, în regia lui Theodor Cristian Popescu, scenografie, Liliana Cenean şi Ştefan Caragiu, imagini şi montaje video: Daniel Gontz, muzică: Vlaicu Golcea, în traducerea Luminiţei Voina-Răuţ. Din distribuţie: Mihai Călin, Brânduşa Mircea, Dan Tudor, Diana Dumbravă, Rareş Florin Stoica, Andrei Chiran.

Un profesor de liceu corectează lucrările pe care le-a dat elevilor săi, lucrări cu titlul „Cum mi-am petrecut ultimul weekend”. Fiecare lucrare i se pare mai proastă decât precedenta. Până îi cade în mână lucrarea băiatului cel tăcut, care stă în ultima bancă. Profesorul o citeşte de câteva ori, ca să fie sigur că nu-l înşală ochii. Pornind de la această compunere surprinzătoare, între adult şi tânăr se creează o legătură deopotrivă profundă şi primejdioasă. Periculoasă pentru ei şi pentru cei din jurul lor.

„Băiatul din ultima bancă” este o piesă despre maeştri şi discipoli; despre părinţi şi copii; despre oameni care au văzut prea mult şi oameni care învaţă să privească. O piesă despre plăcerea de a te amesteca în vieţile altora şi despre riscul de a confunda viaţa cu literatura. O piesă despre cei ce aleg ultima bancă: aceea de unde se văd toate celelalte.

Vizita bătrânei doamne

Mircea Rusu și Maia Morgenstern în Vizita bătrânei doamne

Un spectacol despre dragoste şi vină, răzbunare şi lăcomie.

Nu pierdeţi această excelentă montare, după Friederich Dürrenmatt, a regizorului bulgar Alexander Morfov, cu o remarcabilă scenografie semnată de Nikola Toromanov, cu o distribuţie de zile mari: Maia Morgenstern şi Mircea Rusu, alături de Mircea Albulescu, Costel Constantin, Marius Rizea Afrodita Androne, Marius Manole, Mihai Călin, Răzvan Oprea, Dragoş Ionescu, Ovidiu Cuncea şi Mihai Calotă, Costina Ciuciulică, Erika Băieşu, Axel Moustache ş.a. Coregrafia îi aparţine Galinei Bobeicu, costumele, Andradei Chiriac, asistenţi regie, Vlad Stănescu şi Ana Cristea, lighting design: Chris Jaeger, din Marea Britanie.

Unul dintre cei mai importanţi dramaturgi ai lumii, cu o piesă devenită clasică, ridică o întrebare mai acută, azi, decât oricând: Poate un miliard de dolari să cumpere conştiinţa unui întreg oraş? Un text despre umanitatea redusă la scara unui umil târg de provincie, construit pe o necruţătoare satiră de moravuri care anihilează barierele dintre victime şi călăi.

Un spectacol cu o regie de o uluitoare plasticitate şi un surprinzător dinamism şi care pune strălucit în valoare nenumăratele posibilităţi tehnice ale Sălii Mari. O scenografie fabuloasă recreează cu inventivitate un oraş în plină mişcare pentru a-i conferi spectatorului iluzia că se află în inima acţiunii. Amestec de comedie feroce şi dramă, susţinut de o formidabilă echipă de artişti din Bulgaria, precum şi de mari actori ai Naţionalului bucureştean.

Un spectacol clădit pe o interogaţie care incomodează: ce preţ are conştiinţa fiecăruia dintre noi – teancuri de dolari sau, poate, 30 de arginţi?

Maia Morgenstern, căreia rolul îi vine mănuşă, stăpâneşte registrul sarcasmului şi deopotrivă pe cel al ironiei triste, savurându-şi victoria morală. „Klara nu a vrut să conducă lumea, ci doar să reabiliteze un adevăr. Este o victimă care vrea doar dreptate, nu mai are nici măcar răbdarea ca justiţia să dea o sentinţă. Ea poartă sentinţa, la fel cum poartă în ea o iubire care nu a murit. Este total lipsită de ipocrizie, cu un cinism dus până la cruzime, recunoaşte că îşi cumpără dreptatea. A urmărit cu obstinaţie acest lucru, el a fost scopul vieţii ei. Cu o luciditate extraordinară şi-a urmărit martorii mincinoşi şi a pregătit acest moment al dreptăţii. Le şi spune tuturor: Faceţi ce vă dictează conştiinţa! După ea, legea nu înseamnă întotdeauna dreptate”, mărturisea Maia Morgenstern.

Mircea Rusu creează impecabil rolul lui Alfred Miller, bărbatul înfrânt, cu tâmplele albe, care încearcă să fie la fel de seducător şi în final se recunoaşte învins.

Roluri de neuitat, la fel ca şi cele interpretate odinioară pe marele ecran de Ingrid Bergman şi Anthony Quinn.

Data reprezentaţiilor, 4 şi 5 februarie, ora 19.00, la Sala Mare a TNB.

Egoistul

Radu Beligan și Cesonia Postelnicu în Egoistul

O excelentă comedie, în regia spumoasă, semnată de Radu Beligan, care deţine şi rolul principal. „Egoistul”, un spectacol în care Jean Anouilh se pare că şi-a ascuns biografia sub chipul maestrului Radu Beligan.

O piesă autobiografică, o viziune lucidă, puţin cinică, despre viaţă şi moarte, despre iubire şi căsnicie, despre părinţi şi copii, despre sănătate şi boală, despre prietenie, egoism şi generozitate. Şi despre teatru şi dramele lui contemporane. Un umor exploziv, o replică strălucitoare şi o eleganţă verbală rar întâlnită.

Pe măsură ce asistă la dezmăţul fiicelor, la eşecul fiului, la presiunile prietenului, la reproşurile amantei, la resentimentele fostei soţii şi, nu în ultimul rând, la dezastrele instalaţiilor menajere, un cunoscut autor dramatic îşi scrie piesa.

Fiecare actor îşi realizează memorabil personajul: Marin Moraru, Mihai Fotino, Sanda Toma, Damian Crâşmaru, Lamia Beligan, Medeea Marinescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Simona Bondoc, Silviu Biriş, Mihai Niculescu, Tomi Cristin. Scenografie: Viorica Petrovici, Luiza Panait.

Spectacolul are loc în 4 februarie, ora 20.00 la TNB.

Omul cu mârţoaga

Monica Davidescu și Gavril Pătru în Omul cu mârțoaga

O comedie clasică românească, amestec de satiră, idealism şi gravitate, în care eroul, un modest arhivar, este mistuit de pasiunea pentru cai şi, dintre ei, de cea mai jalnică mârţoagă. Să crezi cu fanatism în visul tău, strigă peste ani personajul lui George Ciprian, ca un Don Quijote de secol trecut.

Astăzi, într-o lume care nu mai crede în miracole, dar are atâta nevoie de ele, eroul lui George Ciprian e simbolul umanităţii umilite, însă învingătoare prin forţa unui destin exemplar, iar mârţoaga sa, cu încheieturile la fel de elastice ca la premiera din 1927, continuă să ne tulbure.

În 5 februarie, la ora 19.30, la TNB, un spectacol de atmosferă, cu parfum retro, în dulcele, dar valorosul stil clasic, în montarea Ancăi Bradu. Scenografia este semnată de Ştefania Cenean, muzica, Vlaicu Golcea.

Din distribuţie: Daniel Badale, Monica Davidescu, Ioan Andrei Ionescu, Gavril Pătru, Marius Bodochi, Andrei Finţi, Mihai Verbiţchi, Bogdan Muşatescu, Raluca Petra, Amalia Ciolan ş.a. Duminică, 5 februarie, la ora 19.00, la Sala Amfiteatru a TNB.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.