Legea salarizării unitare, declarațiile de creștere masivă a retribuțiilor lunare pentru angajații bugetari, schimbarea regimului pensiilor au generat în ultimele luni discuții multe și aprinse. Guvernanții vor să se țină de promisiunile populiste și nu prea știu cum. După ce au inițial au fost luate măsuri de relaxare fiscală – de exemplu, scăderea de două ori într-un an a TVA –, acum inventează noi taxe și impozite, de multe ori aceleași, cu denumiri diferite.
Și, chiar dacă în România nu există nici educație și nici disciplină financiară, un calcul elementar ne spune că veniturile ar trebui să fie mai mari decât cheltuielile. Soluția simplă o reprezintă fie mărirea veniturilor, fie scăderea cheltuielilor, fie amândouă. Pe creșterea colectării de bani la buget se bazează și Executivul când vorbește despre mărirea salariilor. „Nivelul total al încasărilor bugetare comunicat de către Ministerul Finanţelor Publice pentru acest an, de 212,5 miliarde de lei, este superior cu 6,5% realizărilor din anul 2016, de 199,5 miliarde de lei. Creşterea nivelului veniturilor bugetare se bazează atât pe estimările de creştere economică, cu 5,2% faţă de anul precedent, cât şi pe prognozele de creştere a Produsului Intern Brut, cu 7,5% faţă de anul precedent“, declara la începutul anului Bogdan Stan, președintele ANAF.
Venituri sub așteptări
Cu toate previziunile optimiste, încasările bugetare au fost până acum sub așteptările Executivului. Veniturile la bugetul general consolidat sunt în primele luni ale anului de 34,9 miliarde de lei, adică 4,3% din PIB, mai mici cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ianuarie a fost luna cea mai grea. Colectările bugetare au fost de 19,2 miliarde de lei – 2,4% din PIB, cu 5,7% mai mici decât în anul precedent. Reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, anul trecut, a determinat o scădere a încasărilor cu 24,8% în prima lună a anului. Și în februarie încasările la buget din TVA au scăzut, ca urmare a altei modificări a cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Reducerea accizelor la anumite produse energetice a dus la altă scădere a încasărilor la buget cu 5,3% mai mici în primele trei luni ale anului.
Cheltuielile salariale au crescut cu 8,2%. Cele cu asistența socială s-au mărit cu 9,5%, fiind determinate în principal de stabilirea punctului de pensie la 917,5 de lei, de mărirea pensiilor de serviciu pentru grefieri, parlamentari, auditori de la Curtea de Conturi. Și subvențiile au crescut cu 51,1%, cauza principală fiind cele acordate producătorilor agricoli. Profitul băncilor comerciale a scăzut, ceea ce a determinat o reducere a veniturilor la bugetul de stat cu 106,7 milioane de lei, față de ianuarie 2016. Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii a fost de doar 5,1%, scăderile provenind îndeosebi de la instituțiile finanțate din subvenții și din venituri proprii – 9,4% – și de la administrația locală – 6,1%.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 16,2 miliarde de lei, cu 3,5% mai mari față de ianuarie 2016. „Veniturile colectate de ANAF, faţă de programul raportat de Ministerul de Finanţe, sunt cu 1,1 miliarde de lei mai mici. Asta înseamnă 98% din planul de realizare“, spunea zilele trecute președintele ANAF.
Luna martie a fost mai bună. S-a înregistrat o creștere de 105,2% a încasărilor la buget.
Restituiri mari de TVA în aprilie
ANAF va trebui să returneze TVA în valoare de 854,06 milioane de lei. Suma reprezintă toate deconturile de TVA stabilite prin deciziile de rambursare înregistrate până la 19.02.2017. Deconturile din operațiunile de import care au fost soluționate până la această dată nu sunt returnate acum. Valoarea deconturilor cu compensare integrală este de 67,13 milioane de lei. Cele de compensare și restituire au suma totală de 738,02 milioane de lei, dintre care 706,60 milioane de lei se restituie și 31,42 de milioane de lei vor fi compensate. Plata lor va fi în două tranșe: 11 aprilie pentru suma de 266,83 de milioane de lei și 28 aprilie pentru 439,77 milioane de lei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.