×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Sâmbătă, 01 octombrie
Senin20°C / 6°C, Senin
Duminică, 02 octombrie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Luni, 03 octombrie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Marţi, 04 octombrie 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Sâmbătă, 01 octombrie
Senin18°C / 1°C, Senin
Duminică, 02 octombrie 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Luni, 03 octombrie 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Marţi, 04 octombrie 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Sâmbătă, 01 octombrie
Senin21°C / 5°C, Senin
Duminică, 02 octombrie 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Luni, 03 octombrie 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Marţi, 04 octombrie 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Sâmbătă, 01 octombrie
Senin17°C / 6°C, Senin
Duminică, 02 octombrie 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Luni, 03 octombrie 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Marţi, 04 octombrie 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Sâmbătă, 01 octombrie
Senin19°C / 4°C, Senin
Duminică, 02 octombrie 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Luni, 03 octombrie 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Marţi, 04 octombrie 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Sâmbătă, 01 octombrie
Senin19°C / 6°C, Senin
Duminică, 02 octombrie 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Luni, 03 octombrie 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Marţi, 04 octombrie 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Sâmbătă, 01 octombrie
Senin20°C / 3°C, Senin
Duminică, 02 octombrie 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Luni, 03 octombrie 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Marţi, 04 octombrie 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Sâmbătă, 01 octombrie
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Duminică, 02 octombrie 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Luni, 03 octombrie 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Marţi, 04 octombrie 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Sâmbătă, 01 octombrie 2016, 23:30
EUR (€)
+0.0039 ↗
4.4654 RON
USD ($)
-0.0016 ↘
4.0203 RON
• • •
Scandalul „savanţii” din puşcării
Incredibil: Sunt deţinuţi care scriu cel puțin două cărţi în paralel

Unii deţinuţi sunt mai prolifici decât membrii Uniunii Scriitorilor. Lista „lucrărilor ştiinţifice” cunoscută până acum a crescu într-o lună cu 25%. Ministrul justiţiei pune punctul pe „i”.

103 cărţi – 63 de „autori”

În ceea ce privește lucrările cu caracter științific aflate în curs de elaborare, numărul acestora a crescut de la 45 la data de 31 decembrie 2015 la 103 la data de 7 ianuarie 2016 sunt deja în curs de elaborare 103, cele din urmă fiind elaborate de 63 de persoane condamnate (așadar o persoană condamnată lucrează concomitent la mai mult de 1 lucrare științifică)”. Citatul de mai sus reprezintă un extras din Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care Guvernul, la propunerea ministrului justiţiei, vrea să abroge articolul din Legea 254/2013 care prevede reducerea cu 30 de zile a pedepsei cu închisoarea pentru fiecare „lucrare ştiinţifică” publicată. Datele prezentate mai sus, vin în completarea celor cunoscute şi făcute oficial publice în urmă cu două săptămâni. Există deţinuţi care la ora actuală sunt extrem de „prolifici”, şi care scriu în paralel (cel puţin) două cărţi. Se pare că fenomentul este clar scăpat de sub control, sau există complicităţi serioase în unele penitenciare. Este posibil, dacă ţinem cont de „scrierile” pe bandă rulantă din ultima lună, ca în anul 2016 – dacă nu se stopează această „ocupaţie” – să fie bătut recordul din anul 2015 la cărţi scrise în închisoare. În ultimii 9 ani, situaţia a fost următoarea:

  • 2007 – 4 lucrări

  • 2008 – 2 lucrări

  • 2009 – 6 lucrări

  • 2010 – 3 lucrări

  • 2011 – 3 lucrări

  • 2012 – 6 lucrări

  • 2013 – 14 lucrări

  • 2014 – 89 lucrări

  • 2015 – 337 lucrări

Obiecţiile ministrului justiţiei

În nota de fundamentare, ministrul justiţiei, Raluca Prună, pune pe tapet lucruri pe care până acum autorităţile le-au ocolit sau pur şi simplu le-au tolerat, şi doar unele medii de informare le-au adus la cunoştiinţa opiniei publice. Redăm căteva pasaje relevante:

  • În perioada 2014-2015 s-a constat o creștere fără precedent a numărului lucrărilor științifice elaborate și publicate de către persoanele condamnate aflate în executarea unei pedepse privative de libertate în penitenciar, ajungându-se, practic, la deturnarea prevederilor legale de la scopul lor legitim, precum și la practicarea, de către unii beneficiari ai dispozițiilor legale anterior menționate, a unui adevărat abuz în utilizarea frecventă a acestor beneficii, generând în practică, nu numai oprobiul opiniei publice, dar și scurtarea considerabilă a pedepselor, fără ca scopul general al acestora să mai poată să ajungă să fie considerat atins

  • Simplul fapt al publicării lucrării în reviste ştiinţifice sau de către edituri recunoscute de Colegiul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior nu este de natură a conferi caracter ştiinţific unei lucrări, cu atât mai mult cu cât editura face o activitate de verificare a conţinutului lucrării sub aspectul condiţiilor de formă şi de tipărire;

  • Recomandarea scrisă de un profesor universitar sau un conferenţiar universitar privind relevanţa tematicii lucrării în domeniul ales din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea (care poate indica faptul că persoana privată de libertate are calităţi pentru scrierea lucrării) nu reprezintă o garanţie că lucrarea ce va fi elaborată va respecta standardele în materia unei lucrări ştiinţifice;

  • Nu există norme foarte clare referitoare la supravegherea persoanei private de libertate în timpul afectat elaborării lucrării, în sensul că normele existente nu asigură efectivitatea realizării de către deţinut a lucrării în cauză. Astfel, se ţine doar evidenţa formală a timpului afectat elaborării lucrării, neexistând o verificare reală a faptului că persoana privată de libertate a desfăşurat în mod efectiv munca de creaţie ştiinţifică (ex. a consultat materiale bibliografice din specialitatea în care urmează să fie elaborata lucrarea, a scris secţiuni, capitole, câte pagini etc.);

  • Nu există nicio dispoziţie referitoare la recunoaşterea caracterului ştiinţific al lucrării publicate de organisme cu atribuţii în domeniul activităţii de cercetare ştiinţifică.

Ce spune legislaţia din alte state UE

În Nota de fundamentare publicată pe site-ul Ministerului Justiţiei, sunt prezentate şi unele prevederi din o serie de state din Uniunea Europeană:

  • Astfel, în legislația franceză în materie, nu există un text identic celui prevăzut la art.96 alin.(1) lit.f) din Legea nr.254/2013, care să atragă, în mod automat, o reducere de pedeapsă. Judecătorul francez desemnat cu aplicarea pedepselor beneficiază de o largă posibilitate de apreciere a legii, având posibilitatea acordării de reduceri suplimentare de pedeapsa in lumina sintagmei “eforturi serioase de readaptare sociala” prevăzută expres în art. 721 alin.(1) din Codul de procedură penală francez, fără a fi prevăzut beneficiul reducerii pedepsei pentru anumite tipuri de activități desfășurate de persoana condamnată”.

  • În legea italiană privind executarea pedepselor, deși este reglementată instituția liberării condiționate, nu se regăsesc dispoziții exprese care să prevadă un beneficiu de reducere a pedepsei pentru persoanele private de libertate care elaborează acte normative.

  • În legislația spaniolă, titlul VIII al Regulamentului privind penitenciarele nr.190/1996 se referă la beneficiile care pot fi acordate persoanelor private de libertate. Astfel, prin beneficii, în actul normativ spaniol se înțeleg acele măsuri care permit reducerea pedepsei aplicate prin hotărârea definitivă de condamnare. Acestea sunt: liberarea condiționată și grațierea particulară, fără a fi menționate în mod expres vreun beneficiu de natura celui prevăzut în legislația națională.

  • De asemenea, în Bulgaria și Polonia nu există o prevedere expresă care să permită reducerea pedepsei considerată ca executată în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, evaluarea comportamentului persoanei condamnate (inclusiv munca prestată, oricare a fi aceasta) realizându-se de către instanța de judecată chemată să se pronunțe asupra liberării condiționate, fiind circumscrisă condiției generale care vizează comportamentul persoanei condamnate și atitudinea onestă față de muncă [Bulgaria – art. 70 Cod penal, art. 73-74 din Legea privind executarea pedepselor; Polonia – art. 78-82 Cod penal].

Top 5 politicieni „scriitori” din închisoare

  1. Dan Voiculescu (fost senator PC) – 10 cărţi

  2. Cătălin Voicu (fost senator PSD) – 6 cărţi

  3. Dan Diaconescu (fost lider PPDD) – 5 cărţi

  4. Sorin Apostu (fost primar PDL Cluj) – 5 cărţi

  5. Nicolae Vasilescu (fost deputat PSD) – 4 cărţi

Top 5 patroni din fotbal „scriitori” din închisoare

  1. Dinel Staicu (ex Universitatea Craiova) – 10 cărţi

  2. Gigi Becali (FC Steaua Bucureşti) – 5 cărţi

  3. Cornel Penescu (ex FC Argeş) – 5 cărţi

  4. George Copos (ex Rapid) – 5 cărţi

  5. Ion Niculae (Astra Giurgiu) – 4 cărţi

Lucian GheorghiuPublicat Sâmbătă, 30 ianuarie 2016
2255
 | 7
 | 24
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Csaba
+1
Daca astia sunt asa de diștepți, cum de s-au apucat de potlogarii, de încalcat legea româneasca si au mai fost si prins cu rata în gura? Nu ar fi fost normal, daca sunt asa de diștepți sa scrie atietea carti ca dovada a intelectlui lor "ridicat" sa respecte legile românesti si sa nu ajunga in puscariile românesti?
Publicat Duminică, 31 ianuarie 2016
+Răspunde
Ion Românul
0
Doamne, câte creiere se prăpădesc prin închisori? Dacă erau în libertate, nu erau așa de prolifici. Băgați la închisoare toată Academia , Universitățile, institutele de cercetare și eliberați scriitorii borfași să nu mai prăpădească hârtia!
Publicat Duminică, 31 ianuarie 2016
+Răspunde
SOBOLANU
+1
AR TREBUI SA PRIMEASCA TOTI PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURA !!!!!!!!
Publicat Sâmbătă, 30 ianuarie 2016
+Răspunde
vasile
-2
si mai mercurica..in afara da comertz main stii si altceva ,,daca si despre asta stii cate ceva ..nu vaz da ce te iei dan spusele mele..esti r i d i c o l a ..f e a t a
Publicat Sâmbătă, 30 ianuarie 2016
+Răspunde
vasile
-2
@mercur..si de ce nu as fi citit si ceva beletristica ma doamna ..ca nuj vrei mateli???
Publicat Sâmbătă, 30 ianuarie 2016
+Răspunde
vasile
-2
@mer cure ..esti subperb prin remarci si suptibilitati..dar acuzele s lipsite da sens .,. esti o ga gi ca mis h to..dar nu ti gust/
Publicat Sâmbătă, 30 ianuarie 2016
+Răspunde
bagatela
+2
idiotii aia care au decis ca o cartulie despre amintiri din lumea fotbalului este o lucrare stiintifica n-au nicio raspundere?
Publicat Sâmbătă, 30 ianuarie 2016
+Răspunde
Nea Fane
+4
curios si interesant. niciun scriitor PUSCARIAS nu a scris macar O CARTICICA in care sa arate cum si-a facut averea si sa demonstreze procurorilor si judecatorilor ca au fost pe nedrept condamnati .acesti scriitori puscariasi sustin si acum ca NU SUNT VINOVATI si ca nu au inselat si furat niciodata.
Publicat Sâmbătă, 30 ianuarie 2016
+Răspunde
anado tauriga
+3
Fara falsa modestie si eu pot sa scriu in 3 minute, 52 de carti plus jokerii...
Publicat Sâmbătă, 30 ianuarie 2016
+Răspunde
MITRU
+2
Daca am inteles eu bine, din spusele ministresei de justiei ca si ale curlingailor ministeriali si nu numai, sloganul de intrare in puscariile romanesti ar trebui sa fie identic cu cel de la poarta lagarului Auschvitz -" Munca elibereaza pe om" Ca sa nu pierdem timpul, m-am ministresa Perja ar trebui sa ne repete, din sculare in culcare, lozincile santierului canalului Dunare, Carasu, Marea Neagra din perioada anilor 1951-1956 "Educatia prin Munca". Nu stiu cine a sfatuit-o pe translatoarea jurista pretins ministresa, de un bagaj de cultura generala nu poate fi suspectata d-na ministresa dar sigur au bagat-o in RAHAT consilierii. Sigur sfatuitorii din societatea civila au venit cu sfaturile lor dar in incultura lor proverbiala i-au creat o situatie aiuristica ministresei din care oricum va iesi tot prost daca nu catastrofal.
Publicat Sâmbătă, 30 ianuarie 2016
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
18 articole/ Actualizat acum 10 ore şi 38 minute
Stelian Tănase

Săptămâna asta e de departe cea mai tare. Demisia lui MRU, acuzaţia de plagiat pentru Laura Codruţa Kovesi conexă cu autodenunţul lui Ghiţă, demisia lui Blaga după ce a fost învinuit de DNA – toate au pigmentat copios mass-media.

Stelian TănasePublicat Joi, 29 septembrie 2016

"