Indicatorul care sperie guvernarea

România a raportat un deficit comercial de peste 6,82 miliarde euro, în primele șapte luni din acest an, în creştere cu 33% comparativ cu perioada similară din 2016, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 9,4%, iar importurile cu 12,6%.

În total, în perioada menţionată, exporturile FOB au însumat 36,1 miliarde euro, iar importurile CIF 42,92 miliarde euro, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Raportat în lei, deficitul a avansat în primele şapte luni la 31 miliarde lei, faţă de 23 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. În luna iulie, exporturile au avansat cu 8,6%, la 5,22 miliarde euro, iar importurile cu 14%, la 6,21 miliarde euro, rezultând un deficit de 986,8 milioane euro. Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada ianuarie-iulie a fost de 27,39 miliarde euro la expedieri şi de 32,56 miliarde euro la introduceri, reprezentând 75,9% atât din total exporturi cât şi din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE28 a fost de 8,7 miliarde euro la exporturi şi de 10,36 miliarde euro la importuri, reprezentând 24,1% atât din total exporturi cât şi din total importuri.

Asta înseamnă că venitul disponibil al populaţiei, rezultat din majorările salariale sau reducerile de taxe, se duce în importuri într-o bună măsură. Mai exact, românii consumă din ceea ce alții produc și în felul acesta se amplifică unul din riscurile. În acest moment, România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, dar există riscuri financiare generate de activele externe, de vulnerabilităţile sectorului bancar, de creşterile salariale în domeniul bugetar şi de politicile fiscale prociclice. Cum se manifestă această politică prociclică? Când se vorbeşte de ciclul economiei, se vorbeşte de ciclul de creştere și de cel de descreştere pentru că economia evoluează în timp ca o sinusoidă – urcă, ajunge la un vârf, și apoi coboară. Acum, în România, economia se află în faza de creştere. Când scad taxele se stimulează consumul, care la rândul lui stimulează creşterea economică. Asta înseamnă că măsura de reducere a taxelor simultan cu creşterea de salarii este prociclică, adică stimulează o creştere care este oricum. Politica prociclică poate conduce economia la o situaţie nesusutenabilă întrucât taxele deja scăzute şi salariile crescute nu mai pot fi susținte. Este cea ce s-a întâmplat în 2008. Deficitul bugetar s-a triplat atunci în doar câteva luni, împrumuturile au devenit tot mai scumpe, România a apelat din nou la expertiza nedorită a FMI. Partea cea mai dificilă a economie s-a consumat în ultima parte a lui 2008, când a fost o criză de lichidate, iar șocul cel mare s-a simțit în 2010, când Guvernul Boc a decis creșterea TVA de la 19 la 24%.

Într-un raport recent al BNR se arată că „evoluţia exporturilor este susţinută în fapt de un număr restrâns de ramuri, şi anume cele integrate în reţelele internaţionale de producţie, care au beneficiat de influxuri consistente de investiţii străine directe (componente auto, echipamente electrice)”. În acelaşi timp, industria uşoară, industria chimică şi metalurgia (sectoare care generează încă 14,3% din totalul exporturilor de bunuri) oferă mai puţin suport exporturilor, în contextul concurenţei din partea producătorilor asiatici, dar şi al unor constrângeri interne (presiune în creştere din partea costurilor salariale, restrângere a capacităţilor de producţie)”, se spune în documentul INS.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.