Înfloritorul Dubai se afundă în datorii şi riscă falimentul

În urmă cu cinci ani de zile, înfloritorul oraş Dubai a fost la un pas de colaps. Criza economică globală a dat peste cap multe dintre proiectele magalomanice ale şeicului Mohammed bin Rashid al Maktoum şi doar banii atraşi de la statul alăturat, Abu Dhabi, sau de la New York sau Londra au ţinut în picioare marea senzaţie din deşert. Pe atunci parcările erau acoperite cu nisip iar sute de maşini Porsche sau Ferrari zăceau nefolosite zile întregi. Cea mai mare clădire din lume şi alte proiecte imobiliare au înghiţit miliarde de dolari iar aceşti bani au venit de la alţii, nicidecum de la producţia de petrol a Dubaiului. FMI-ul a tras un semnal de alarmă pentru că gradul de îndatorare al statului din Emirate a ajuns la un nivel alarmant şi că Dubaiul nu mai poate evita căderea, aşa cum a făcut-o în 2009. De vină acum pare să fie ţiţeiul ieftin.

Cinci ani de zile, şeicul s-a zbătut să scoată Dubaiul din depdendenţa de exportul de petrol şi a făcut tot posibilul să-şi ferească statul de bulele imobiliare. Dar de petrol nu poţi scăpa, oricât te chinui. În urmă cu fix un an, vorbeam de o cotaţie a barilului undeva la 110 dolari. Azi, aceasta a ajuns la jumătate. Dubai nu este un mare producător, aşa cum este statul vecin, Abu Dhabi, dar cu toate acestea îşi bazează economia pe succesul financiar al statelor vecine (Abu Dhabi, Qatar, Arabia Saudită, Kuweit), scrie The Telegraph. Portul său, Jebel Ali, reprezintă un nod puternic în comerţul internaţional doar la o cotă a ţiţeiului de peste 100 de dolari/baril. La 50 de dolari/barilul, însă, totul merge spre limita supravieţuirii.

Experţii FMI au avertizat luna trecută că nivelul datoriilor înregistrate de fondurile de investiţii ale guvernului a atins valoarea de 93 miliarde de dolari, iar datoria publică a Dubaiului este de 102% din PIB. Tranzacţiile imobiliare s-au prăbuşit în ultimul semestru iar consumul în zona de retail şi în cea a serviciilor de divertisment a scăzut considerabil.

Deocamdată, Dubaiul se mai bazează pe banii din Abu Dhabi şi de la guvernul central al Emiratelor Arabe Unite. Deficitul înregistrat de EAU va fi de 2,3%, dar problema n-ar fi atât de tragică în condiţiile în care rezerva valutară a Emiratelor este capabilă să astupe găurile din buget. Însă marea durere de cap a şeicului ar fi un nou şoc pe piaţa petrolieră. Vor cădea toate capetele din zonă, iar Dubaiul nu va fi ferit.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cristian Cretu 866 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.