„Însemnările unui nebun”… săli arhipline, aplauze la scenă deschisă, se strigă: Bravo!

Impactul emoţional e puternic, sentimentul e de teatru adevărat: cei care joacă ne joacă şi pe noi. Regizorul Felix Alexa aduce la rampă o celebră nuvelă de Gogol, în care regăsim tenebrele vremurilor noastre, dezechilibrul şi maladiile acumulate la acest început de mileniu. Regizorul mărturiseşte: “Ce poate fi mai potrivit în zilele noastre, când lumea pare că se răstoarnă cu totul, decât această minunată nebunie gogoliană? Trăim într-un timp în care necunoscutele sunt atât de mari, încât vrem cu toţii, într-un fel sau altul, să evadăm într-o lume paralelă, fie ea şi plăsmuită”.

Participăm la un vis ludic, tragi-comic, atemporal, dar atât de actual, vorbind despre coşmarurile noastre de zi cu zi. Un spectacol visceral despre condiţia umană căreia i s-a furat misterul într-un timp desacralizat. Eroul, Popriscin, un umil slujbaş, trăieşte într-un subsol cu o cumplită frică de viaţă. Traversează o nebunie brutală, în care se întâlnesc Dumnezeu cu Diavolul. Un personaj emblematic pentru epoca lui Gogol, dar şi pentru lumea noastră.

Mimica, vocea, muzica exprimă dramatic naufragiul interior

Ne recunoaştem în frustrările profesionale, refulările erotice ale acestui suflet chinuit, care se chinuie din neiubire. Vibrăm la delirurile unui personaj care se trezeşte într-o dimineaţă regele Spaniei şi se informează despre starea lumii din conversaţia şi corespondenţa dintre căţeii de companie. Palpităm la disperarea sa, prin care ne anunţă Apocalipsa de la ora 7, când “pământul va încăleca luna”, astrul unde se refugiază nasurile oamenilor, salvându-se de “pământul în duhoare”.

O alegere repertorială inspirată prin actualitatea mesajului ce invită la performanţă. Reprezentaţia străluceşte prin fantezia regizorului, un spectacol-recital avându-l ca performer de elită pe Marius Manole. Este un actor-fetiş pentru Felix Alexa. Au lucrat împreună nouă spectacole, Manole realizând sub bagheta sa creaţii antologice dintre care amintim pe Puck din “Visul unei nopţi de vară”, Lopahin din “Livada de vişini” sau suita de rebeli din montările “Chip de foc”, “În rolul victimei”, “Sinucigaşul” sau “Spitalul comunal”. Marius Manole trece de la trăire la transă, adunând în zugrăvirea nebuniei experienţe din psihologie, psihanaliză şi psihiatrie. De la apariţia anodină, ştearsă face un salt uimitor balansând între graţie şi grotesc, fragilitate şi forţă.

Învestirea ca rege al Spaniei

Mimica, vocea exprimă dramatic naufragiul interior provocat de “duhoarea groaznică de pe pământ”. Tăcerile frânte se aliază cu explozii verbale violente. Febra, furia, frica trec prin corp şi prin ochi, arta sa cerând pe scenă prim-planul şi gros-planul. În coborârea sa lentă în nebunie remarcăm câteva secvenţe excepţionale – ascuţirea snopului de creioane-gigant pentru “Excelenţa Sa”; lectura febrilă a scrisorilor dintre căţei; învestirea sa ca rege al Spaniei în ospiciu, încoronat cu o găleată şi o pătură găurită.

Felix Alexa inventează creator un personaj pentru a marca starea duală, schizofrenică a eroului. Stare pe care a trăit-o acut şi Gogol, un necruţător pictor al răului din om. Scriitorul va distruge însă manuscrisul volumului al doilea din “Suflete moarte” şi se va converti religios spre sfârşitul vieţii.

Alexander Bălănescu, regizorul Felix Alexa şi Marius Manole în timpul repetiţiilor

Inspirat de o replică din text: “o vioară sună în negură”, regizorul aduce pe scenă un muzician, pe Alexander Bălănescu. Artist de origine română, stabilit la Londra, el are o carieră impresionantă, avându-i printre colaboratori pe regizorul de film Peter Greenaway, coregrafa Pina Bausch sau actorul şi regizorul de teatru Pippo Delbono. Este a doua întâlnire între Felix Alexa şi Bălănescu după “Livada de vişini”, unde a compus muzica spectacolului.

În “Însemnările unui nebun”, Bălănescu şi vioara devin un alter-ego al eroului. Sonorităţile dizarmonice sau diafane născute în repetiţii integrează povestea într-un circuit enigmatic. Ele ritmează stările, hiperbolizează trăirile eroului, marcând prezenţa unui personaj necruţător, Timpul, “monstrul cu două capete, unul al damnării şi altul al salvării”.

Marius Manole într-un rol covârşitor

Arta tandemului Manole-Bălănescu este potenţată de expresivitatea plastică admirabilă a scenografiei realizate de colaboratoarea fidelă a regizorului, Diana Ruxandra Ion. Simplă, cu elemente de recuzită minimale şi panouri pictate, ea compune cercurile singurătăţii acestui crucificat al banalităţii şi mediocrităţii – sugerând pe rând o cutie de iluzii, un interior domestic, o cameră de tortură într-un spital de nebuni.

Spectacolul ilustrează creator poetica unui regizor cu personalitate şi stil. Felix Alexa aduce valori de emoţie şi de gândire în citirea lui Gogol şi a epocii noastre. Finalul este o tragere de cortină neliniştitoare. Acest recviem bufon se termină într-o notă de umor negru, care ne zdruncină speranţa de salvare, într-o lume devorată de morbul răului. Într-un ochi de lumină, cele două chipuri, nebunul – Marius Manole – şi alter-egoul său – Alexander Bălănescu –, suprapuse ca o efigie, deschid spectacolul şi îl închid cu o replică explozivă şi şocantă: “Ştiţi că sultanul Algerului are un neg chiar sub nas?”.

Alexander Bălănescu şi vioara lui, un alter ego al eroului

“Însemnările unui nebun” se impune ca un moment de vârf al stagiunii, pe care vi-l recomandăm. Merită laude pentru această reuşită şi amfitrionii instituţiei de cultură “ArCuB”, condusă de Mihaela Păun, care a mizat pe talentul şi fantezia unui quartet artistic de excepţie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.