Departamentul de Stat al SUA a vrut să fie sigur că este bine auzit și înțeles în România, trimițând în schimb un semnal reasigurator pentru statele din Flancul estic al NATO. În decurs de cinci zile, Victoria Nuland, asistentul secretarului de Stat pe probleme europene, s-a întâlnit cu șeful diplomației române, cu ministrul Apărării, cu premierul și în cele din urmă cu președintele.
Desigur, Republica Moldova a fost o temă a tuturor acestor întâlniri. Și nu este de mirare că exact în acest interval președintele de la Chișinău a respins nominalizarea ca premier a celui mai puternic oligarh (Vladimir Plahotniuc), a făcut o nominalizare surprinzătoare (consilierul sau Ion Păduraru) și apoi a venit cu o alta – actualul premier desemnat Pavel Filip. În urma întâlnirii din Lituiania dintre Nuland și ministrul român de Externe, comunicatul de presă vorbea despre: ” importanţa conştientizării de către actorii politici din Republica Moldova a necesităţii de a acţiona pentru menţinerea parcursului european al ţării, în consonanţă cu interesele cetăţenilor săi”. In urma intalnirii de luni dintre Nuland si presedintele Klaus Iohannis, comunicatul de presa arata: ” Cei doi oficiali s-au arătat preocupaţi de situaţia din Republica Moldova şi au subliniat necesitatea continuării procesului de reformă şi a parcursului european al ţării”.
În întâlnirea cu ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, Nuland a abordat o problematică legată în special de NATO și evoluțiile de securitate in zona Marii Negre. S-a pus accent pe modernizarea forțelor armate, în contextul alocării a minim 2% din PIB pentru bugetul Apărării – pragul stabilit de NATO și respectat dintre membrii europeni doar de Polonia, Marea Britanie, Grecia și Estonia. Ministrul apărării naţionale a reamintit faptul că în anul 2015 au fost atinse două repere importante pe relaţia România – NATO, prin înfiinţarea, la Bucureşti, a celor două structuri aliate – Unitatea de integrare a forţelor NATO (NFIU), respectiv Comandamentul Diviziei Multinaţionale Sud-Est.
În urma intalnirii cu premierul Dacian Ciolos, Victoria Nuland a fost foarte satisfacută de buna cooperare dintre președinte și șeful guvernului. Oficialul american a salutat, practic, faptul că președintele Iohannis are ”premierul lui”.
În cele din urmă, a venit întâlnirea dintre președintele Iohannis și oficialul SUA. ”În cadrul întrevederii, s-a subliniat caracterul privilegiat al relaţiilor bilaterale româno-americane şi s-a reiterat hotărârea de a consolida în continuare, pe toate dimensiunile, Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. Un alt subiect de discuţie a fost cel privind eforturile României în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei, doamna Nuland remarcând progresele substanţiale înregistrate în acest sens de autorităţile române. În cadrul discuţiilor, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat determinarea ţării noastre de a-şi îndeplini angajamentele de membru al NATO, mai ales pe fondul provocărilor de securitate cu care comunitatea internaţională se confruntă la ora actuală. Cei doi oficiali au convenit ca România și SUA să coopereze strâns în perspectiva pregătirii summitului NATO de la Varșovia, din iulie 2016. În cadrul întrevederii, au mai fost abordate subiecte privind agenda europeană, precum cele referitoare la criza refugiaţilor, securitatea energetică şi situaţia din regiunea Balcanilor de Vest”.
După aceast tur al ministerelor și președinției, Victoria Nuland se va îndrepta spre Sofia, unde pe agenda oficială este trecuta aceeași modernizare a armatei, alături de securitatea energetică și reforma instituțională. Urmeaza apoi o serie de întâlniri cu mult mai mare greutate, la Forumul Economic Mondial de la Davos și la Istanbul, pe 22 ianuarie, unde îl va însoți pe vicepreședintele Joe Biden.
Turneul european al Victoriei Nuland care a inclus întâlnirile de la București a debutat într-un mod caracterizat de o serie de analiști drept suprarealist. Asistentul secretarului de Stat al SUA a ajuns miercuri, 13 ianuarie, în Lituania. Vineri a luat un avion până în enclava Kaliningrad, unde a discutat despre Ucraina preț de cateva ore cu Vladislav Surkov, unul dintre consilierii apropiați ai lui Vladimir Putin.
Întâlnirea ”suprarealistă” Nuland-Surkov și viitorul Ucrainei
Presa de la Washington a rămas siderată că un oficial american a ales un asemenea loc pentru întâlnirea cu Surkov. Până la urmă, Nuland este văzută în Rusia drept cea care a conceput bună parte din desfășurarea revoluției Euromaidan de la Kiev, acolo unde a ținut să fie fotrografiată împărțind dulciuri protestatarilor, în februarie 2014. Iar Surkov este considerat în Vest unul dintre strategii proiectului ”Novorossia”, al anexarii Crimeii, al avansului către gurile Dunarii și acaparării Donbasului. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a lămurit lucrurile – locul întâlnirii a fost stabilit de Moscova, iar cei de la Washington au acceptat propunerea. Oficialul de la Departamentul de Stat nu a răspuns la întrebarea dacă nu cumva Surkov a ales enclava rusă din cauza că are interdicție de a intra în statele UE.
Surkov și Nuland au oferit puține detalii despre discuția lor, un preambul al întâlnirii dintre John Kerry și Serghei Lavrov, care va avea loc la Zurich, pe 20 ianuarie, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Consilierul președintelui Putin a spus că: ”a fost destul de detaliată, fructuoasă și utilă. Este un brainstorming în încercarea de a identifica soluții. Au fost exprimate idei pe teme sensibile precum reforma constituțională din Ucraina, securitate și alegeri. Acum ele pot fi discutate în Grupul de Contact sau în formatul Normandia (Rusia, Germania, Franța și Ucraina)”.
Relatarea pozitivă a lui Surkov nu putea vedea lumina presei decât cu aprobarea Kremlinului, ceea ce oferă indicii despre o posibilă soluționare a conflictului din Ucraina în cursul acestui an. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat și el că întâlnirea a fost ”constructivă și a încercat să sprijine eforturile țărilor din formatul Normandia și al Grupului Trilateral de Contact”.
Mai există și alte semnale că Vladimir Putin ar dori o soluționare în Ucraina în 2016. Recent, el l-a numit pe Boris Grîzlov în fucția de reprezentant al Rusiei în Grupul de Contact pentru Ucraina. Aceasta ar însemna o importanță mult mai mare acordată discuțiilor cu Kievul și OSCE, pentru că Grîzlov are greutate politică mare (este membru permanent în Consiliul de Securitate al Federației Ruse, a fost ministru de Interne, a fost președinte al Dumei de Stat, plus camarad al lui Putin în KGB în perioada petrecută în Leningrad). Mai mult, Grîzlov este considerat omul cu steagul alb pentru Ucraina – el a fost cel care a negociat soluționarea crizei Revoluției Portocalii din 2004 și nu este exclus să vină și acum cu o serie de concesii.
Un alt element este însărcinarea vicepremierului Dmitri Kozak cu soluționarea problemelor din estul Ucrainei. Kozak este cunoscut pentru celebrul memorandum pentru federalizarea Republicii Moldova și vârârea calului troian transnistrean în instituțiile de la Chișinău (soluție respinsă atunci de președintele Vladimir Voronin), dar și pentru aplanarea conflictelor din Caucazul de Nord și din Crimeea. Pentru Andres Aslund, de la Atlantic Council, numirea lui Kozak ar putea însemna încetarea fazei militare a conflictului din Ucraina.
Fie datorate situației economice tot mai grele (din cauza prăbușirii cotațiilor petrolului, sancțiunilor economice, a reducerii comerțului cu China), fie unui calcul al Kremlinului cum că ucrainenii, sub acțiunea agenților de influență, nu mai au mult și se vor revolta împotriva regimului corupt condus de Petro Poroșenko (o teză vehiculată și în Vest), numirile recente făcute de Putin și întâlnirea Nuland-Surkov anunță schimbări la granița României.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.