În urma declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, Marele Refugiu Polonez în România este, în ciuda contextului tragic, unul dintre episoadele cele mai bune ale relaţiilor româno-polone.
În urmă cu 75 de ani, în toamna anului 1939, mii de polonezi, militari şi civili, treceau frontiera de stat dintre România şi Polonia, pe atunci comună, pentru a se salva de la umilinţă şi moarte. Statul român, dar şi cetăţenii obişnuiţi le-au oferit celor aproximativ 50.000 de refugiaţi, timp de mai mulţi ani, până la terminarea războiului şi chiar şi după aceea, cămine temporare în mai multe localităţi din România şi o viaţă în multe privinţe normală. Mai mult, o parte semnificativă a tezaurului polonez a fost conservată în băncile româneşti, fiind restituită integral autorităţilor poloneze la terminarea ostilităţilor. Generozitatea noastră nu a fost lipsită de riscuri, cu atât mai mult cu cât România a fost o perioadă aliata militară a Germaniei.
Soldaţi polonezi în tranşee
În 24 şi 25 septembrie, Institutul Cultural Român de la Varşovia a pregătit o suită de evenimente menite să marcheze împlinirea a 75 de ani de la Marele Refugiu Polonez în România. Evenimentele, care se vor desfăşura la Varşovia şi la Cracovia, fac parte din programul special conceput de ICR Varşovia în 2014 pentru aniversarea a trei sferturi de secol de la importanta acţiune de solidaritate iniţiată în anul 1939.
ICR de la Varşovia celebrează aniversarea a 75 de ani de la Refugiul Polonez în România printr-un proiect complex, al cărui eveniment central va fi conferinţa internaţională despre Refugiul Polonez în România, realizată în parteneriat cu Institutul Memoriei Naţionale din Polonia şi cu Banca Naţională a României, în data de 24 septembrie, la Centrul pentru Educaţie al Institutului Memoriei Naţionale (Przystanek Historia). Invitaţii sunt universitari şi cercetători români şi polonezi care au studiat fenomenul acestei migraţii temporare şi au contribuţii semnificative în acest domeniu: acad. Dan Berindei, istoricii Ioan Scurtu, Dorin Matei, Tadeusz Dubicki (profesor la Universitatea Jan Długosz din Częstochowa), Małgorzata Willaume (profesor la Universitatea Marie Curie-Skłodowska din Lublin), Alicja Gluza (Fundaţia Karta) şi Tomasz Sudoł (istoric, cercetător la Institutul Memoriei Naţionale).
Marele Refugiu Polonez în România
În cadrul conferinţei vor fi lansate volumele Salvarea aurului românesc (publicat în română, engleză, polonă), autori Cristian Păunescu şi Dorin Matei (prezenţi la conferinţă), şi Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova, autori Cristian Păunescu şi Marian Ştefan.
La manifestările din Polonia va participa o delegaţie a BNR, condusă de domnul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. Domnul Mugur Isărescu va deschide festiv conferinţa prin omagierea tuturor refugiaţilor şi acordarea unor medalii supravieţuitorilor polonezi ai evenimentelor din 1939.
Conferinţa va fi urmată, în a doua parte a zilei, de un eveniment festiv, cu participarea foştilor refugiaţi – un recital susţinut de soprana Sorina Munteanu, acompaniată de pianistul Ştefan Doniga, ambii solişti ai Operei Naţionale din Bucureşti, şi o recepţie care va avea loc în saloanele Ambasadei României la Varşovia.
Aurul polonez
Evenimentul central dedicat Refugiului va fi urmat, în 25 septembrie, la Cracovia, de vernisajul expoziţiei fotodocumentare Aurul polonez la Banca Naţională a României. 1939-1947, realizată împreună cu Banca Naţională a României. Expoziţia, conţinând documente şi fotografii de arhivă referitoare la tezaurul polonez salvat în România, la relaţiile dintre cele două bănci naţionale în perioada dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, de asemenea punctând relaţiile diplomatice româno-polone din anii interbelici, va fi deschisă publicului, timp de câteva săpătămâni, în spaţiul expoziţional al Universităţii Economice de la Cracovia. La vernisaj va participa o însemnată delegaţie a BNR, condusă de Cristian Păuneascu, consilier al guvernatorului BNR.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.