Intelectuali cer în continuare demisia lui Traian Băsescu

„Domnule Traian Băsescu, ceea ce aţi suportat în ultimii opt ani de zile, pe merit, anume ruşinea a două suspendări constituţionale, ar fi făcut de ocară, pentru trei generaţii, numele oricărui alt politician de aiurea, aflat în această extremă ipostază. Dar, v-aţi născut în România obrazului gros şi a neruşinării, aici unde onoarea şi demnitatea au, din păcate, o mare doză de relativitate. Şi totuşi, chiar şi aici, lipsa însuşirilor de mai sus, mai ales la un politician, începe să devină supărătoare şi condamnabilă.

Încercaţi din răsputeri, cu dinţii, cu diversiunea atât de dragă unui fost colaborator al sistemului securist, cu exploatarea slăbiciunilor omeneşti precum laşitatea şi slugărnicia din instituţiile aservite, cu miopia interesată a Europei, să vă agăţaţi de putere cu orice preţ. De ce vă doriţi cu atâta ardoare şi îndârjire, demne de o cauză mai bună, să reveniţi la Cotroceni? Întreb pentru că în toţi aceşti opt ani aţi demonstrat că aţi făcut din putere şi avantajele ei doar un scop în sine şi nimic altceva. Doar pentru atât de puţin? În plus, vă reamintesc că Bercea Mondialul a înfundat puşcăria şi oricum alte salbe,cred, n-ar mai avea de dat, maneliştii s-au lecuit şi ei şi şi-au renegat, ruşinaţi, refrenele. Mă gândesc că doar luxul, opulenţa vilelor Lac 3 şi Dante, proiectul Roşia Montană pentru care vă mustră probabil conştiinţa (sic!) că n-aţi făcut destul lobby şi alte câteva obligaţii oculte, cred că ar mai putea să vă facă cu ochiul şi să vă trezească reflexul pavlovian. Altminteri, ce vânt, ce dor, ce jele ar putea să vă încerce şi să vă aţâţe încăpăţânarea? Ce credeţi că mai aşteaptă ţara, românii de la Băsescu? Şi cu ce atuuri, cu ce nas, cu ce imagine şifonată aţi mai putea reveni vreodată la Cotroceni?

Credeţi că mai puteţi călca în picioare Constituţia şi cu altceva mai dur, mai contondent decât cu dispreţul şi cu bocancii aşa cum aţi făcut-o deja?

Credeţi că mai puteţi performa şi inova peste celebrele expresii „ţigancă împuţită” şi „găozarule!”? Chiar mă faceţi curios!
Credeţi că aţi mai putea perfecţiona mecanismul matrapazlâcurilor şi ingineriilor financiare pe care, urzindu-le, le-aţi crezut imbatabile? Cred că nu, chiar de-ar fi să vă ajute şi să vă consilieze însuşi fratele Mircea!
Consideraţi că aţi mai putea oferi instituţiilor statului şi alte semnificaţii şi alt statut în afara condiţiei de otreapă, de preş slinos aşternut la picioarele prezidenţiale?
Credeţi că mintea dumneavoastră, îmbătrânită în rele, v-ar mai putea împinge şi la altceva decât la elanul demolator al instituţiilor şi al carierelor adversarilor politici, la altceva decât la configurarea de majorităţi parlamentare arbitrare în folos personal şi la investirea de guverne marionetă?
Consideraţi cumva că nu v-aţi dat întreaga măsură a micimii staturii politice în care doar şmecheria golănească de maidan prăfuit poate fi considerată virtute?

Chiar credeţi că ar mai putea investi cineva încredere în viitorul Băsescu câtă vreme, timp de opt ani, nu v-a dus capul la nimic bun, constructiv şi folositor pentru ţară afară de absurdul şi genocidul închiderii spitalelor şi a şcolilor precum şi la prăbuşirea nivelului de trai al românilor până dincolo de limita suportabilităţii?

Mai poate crede cineva că dacă în opt ani n-aţi fost capabil să oferiţi României un azimut clar şi viabil, scoţând-o din starea de corabie beată de care sunteţi răspunzător, se va întâmpla lucrul acesta în următorii doi ani?

Cât de nesăbuit şi de nerealist trebuie să fie cineva care să mai creadă în posibilitatea schimbării radicale a unui om posedat iremediabil de toţi demonii răului care şi-au pus amprenta asupra caracterului său deplorabil?

Referendumul v-a arătat cât se poate de limpede că românii, în marea lor majoritate, vă consideră un preşedinte- marinar eşuat şi un model politic şi uman expirat. Procedaţi în consecinţă! Ruşinea a două suspendări, cum ziceam, ar fi destul să vă trezească din beţia puterii care, cu fiecare zi, vă întunecă şi mai rău minţile. Demonstraţi măcar acum în al 12 lea ceas că nu vreţi să trageţi în prăpastia eşecului personal o ţară întreagă! Nu duceţi orgoliul şi setea de putere mai departe de limita bunului simţ pe care, acum, aveţi ocazia să-l recăpătaţi.! Nu întindeţi nervii românilor la maxim! Vor ceda, se vor rupe iar costurile de pe urma consecinţelor imprevizibile, vi se vor datora exclusiv.

Demisionaţi ! Demisionaţi ! Demisionaţi şi veţi binemerita în ceasul al 12 lea recunoştinţa naţiei şi iertarea pentru ghinionul că un destin potrivnic şi vitreg a dispus să ne facă, astăzi, contemporanii dumneavoastră!

Cu imensă tristeţe
şi ruşinea greu suportabilă de a-mi fi fost preşedinte,

Ioan Viştea

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.