×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 30 septembrie
Senin20°C / 6°C, Senin
Sâmbătă, 01 octombrie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Duminică, 02 octombrie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Luni, 03 octombrie 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 30 septembrie
Senin18°C / 1°C, Senin
Sâmbătă, 01 octombrie 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Duminică, 02 octombrie 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Luni, 03 octombrie 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 30 septembrie
Senin21°C / 5°C, Senin
Sâmbătă, 01 octombrie 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Duminică, 02 octombrie 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Luni, 03 octombrie 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 30 septembrie
Senin17°C / 6°C, Senin
Sâmbătă, 01 octombrie 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Duminică, 02 octombrie 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Luni, 03 octombrie 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 30 septembrie
Senin19°C / 4°C, Senin
Sâmbătă, 01 octombrie 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Duminică, 02 octombrie 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Luni, 03 octombrie 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 30 septembrie
Senin19°C / 6°C, Senin
Sâmbătă, 01 octombrie 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Duminică, 02 octombrie 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Luni, 03 octombrie 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 30 septembrie
Senin20°C / 3°C, Senin
Sâmbătă, 01 octombrie 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Duminică, 02 octombrie 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Luni, 03 octombrie 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 30 septembrie
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Sâmbătă, 01 octombrie 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Duminică, 02 octombrie 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Luni, 03 octombrie 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 4 minute
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Vineri, 30 septembrie 2016, 09:49
EUR (€)
+0.0039 ↗
4.4654 RON
USD ($)
-0.0016 ↘
4.0203 RON
• • •
Într-o localitate din Munţii Pamir se vorbeşte limba română
Acad. Nicolae Dabija
Acad. Nicolae Dabija

Întâmplarea de mai jos mi-a fost povestită de un scriitor tadjic, acum vreo zece ani. Mi s-a părut instructivă prin ingeniozitatea de care dă, câteodată, dovadă basarabeanul nostru când e pus în condiţii-limită.

În primii ani de după război, un compatriot de-al nostru, ca să scape de deportare, a fugit în... chiar locurile către care erau deportaţi unii dintre consângenii săi.

Adică nu chiar acolo, dar cam încolo. S-a ascuns în nişte munţi de la celălalt capăt al fostei URSS, undeva aproape de frontiera cu Afganistanul, într-un aul din Badahşanul-de-Munte al Tadjikistanului, într-o şcoală pierdută în Munţii Pamir, şi a predat toată viaţa sa, timp de aproape cinci decenii, limba franceză.

Aulul era mic, situat între două prăpăstii de munte, rar cine ajungea în acel sătuc, rar cine pleca din el.

Până aici nimic prea neobişnuit. Au mai fost cazuri din acestea.

Şi cu estonieni sau armeni care s-au ascuns în colhozurile basarabene şi cu basarabeni care s-au ascuns în închisorile din Siberia.

Dar inventivitatea acestora păleşte pe lângă cea a eroului nostru.

S-a întâmplat ca în toiul restructurării un tadjic sau o tadjică din acel cătun să coboare – cu „parașuta"?!, cu funiile unor salvamontişti?!, cu ajutorul alpiniştilor?! – ca să-şi încerce puterile ca să intre şi el (sau ea) la o instituţie de învățământ, unde urma să susţină şi examen la limba franceză.

Dar, spre stupefacția membrilor comisiei de examinare, deşi aceştia erau mari specialişti în studiul limbii franceze, nici unul dintre ei n-a priceput nici o iotă din ce le vorbea în franceză candidatul. Fostul elev, cel mai bun la obiectul respectiv din acea şcoală, a rămas şi el foarte surprins că aceştia nu-l înțelegeau.

Alertată, comisia a anunţat pe dată ministerul, iar Ministerul Învățământului din Tadjikistan a trimis o inspecţie să vadă ce fel de franceză se predă acolo în aulul cela din creierul munţilor, de n-o poate pricepe nici un specialist.

Ajunşi la faţa locului, membrii comisiei au constatat cu stupoare că mai bine de patruzeci de ani, în loc de limba franceză, basarabeanul nostru le predase mai multor generaţii de tadjici limba... română. Cu atât mai mult, le-a recunoscut membrilor înaltei comisii, de-acum bătrnul profesor, că o alta el nici nu cunoaşte.

Până la urmă comisia a fost de acord cu argumentele că şi limba română e o limbă străină, că şi ea e una de proveniență latină, că şi limba română e frumoasă (concetăţeanul nostru exemplificând, bănuim, cu strofe din „Mioriţa" sau „Luceafărul"), că şi ea poate fi vorbită în nişte ţări din lume ş.a.m.d.

Comisia a dat până la urmă a lehamite din mână şi – cum profesorul era prea bătrân şi-l iubea tot aulul, ca să-l pedepsească prea aspru – i-a permis s-o predea mai departe, până va sosi în localitate un specialist de adevărată franceză, cu o singură condiţie – să nu-i mai spună limbii predate de el „franceză", ci română...

Astfel, în cataloagele acelei şcoli – unica în Tadjikistan, dar bănuim şi-n toată Asia Mijlocie – la capitolul „limba străină" e trecută „limba română", iar mulţi dintre maturii care țin în mâini atestatele acelor fii şi fiice de tadjici se întreabă poate în gândul lor: la ce le-o fi trebuind acestora limba română şi unde o vor putea aplica aceştia vreodată în viaţa lor de tadjici?!

Mi s-a mai povestit că – aşa cum în acea fostă republică sovietică începuse imediat după aceea şi un război fratricid, care mai continuă – autorităţile au şi uitat în curând de „profesorul" basarabean, un alt profesor de „limbi străine" Ministerul de la Dușanbe şi aşa n-a mai expediat în sătucul din vârful Pamirului, acesta predând în continuare limba română acelor tadjico-persani. Cum domnul profesor a fost unul bun, dar şi exigent –neposedând suficient de bine nici tadjica, nici rusa, a comunicat cu mai multe generații de elevi deveniţi ulterior părinţi şi bunici doar în „franceza" lui –, tot aulul cela de lângă Afganistan vorbeşte două limbi: tadjica şi româna.

Iar când a aflat că ministerul intenționează să le trimită un alt profesor, mai tânăr, cu o altfel de „franceză" „adevărată", satul a expediat pe dată o scrisoare de protest la Dușanbe, menționând că el nu doreşte o altă franceză, că el s-a obişnuit cu aceasta vorbită de „efendi învățător" şi pe care locuitorii lui – fiind elevi sârguincioși la vremea lor – o cunosc suficient ca să-și poată ajuta copiii sau nepoții să-şi facă temele pentru acasă, fiind şi prea bătrâni ca s-o ia de la capăt.

Undeva prin Pamir, munţii cei mai înalţi din Asia, cărora li se mai spune şi „acoperişul lumii", se află un aul mic, pierdut între pietre, care vorbeşte româneşte.

Atunci când Basarabia – aşa cum visează azi Voroninii, Mişinii, Ostapciucii, Ţaranovii, Potlogariovii şi alţi jalnici trecători prin istoria noastră – nu va mai vorbi româneşte, Dumnezeu, sunt sigur de acest lucru, va putea reconstitui limba română cu ajutorul copiilor acelui sătuc din Munţii Pamir, de deasupra lumii, care o vorbesc cu mai mult drag şi cu mai mult respect decât cei care opt ani au condus Republica Moldova ca pe o ţară duşmană, precum cotropitorii nemiloşi, care îngenunchind o ţară aveau un singur scop: cum să o distrugă în aşa fel încât aceasta să nu-şi mai revină niciodată.

Acad. Nicolae DabijaPublicat Luni, 09 august 2010
51504
 | 201
 | 28
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
Roberta
-1
Astea-s basme din carti de povesti, dar imi place cum le povestesti! :P
Publicat Marţi, 07 iunie 2016
+Răspunde
BT
+1
As vrea adresa satucului, vreau sa fac o donatie de carti prin ONG. Multumesc anticipat!
Publicat Sâmbătă, 09 ianuarie 2016
+Răspunde
cornel
+1
Pardon. Chestia respectivă este o pură invenție. Drăgălașă, dar doar o invenție, ca orice poveste. Aici ai originalul publicat prima dată: romaneste/
Publicat Sâmbătă, 09 ianuarie 2016
+Răspunde
Lucia
-1
Comentarii se pot face in diverse feluri. Pana la urma,eu v-o spun sincer ca am ras de m-am prapadit. Rareori mi se intampla sa rad asa cu pofta. Trebuie sa fie o gluma prea buna, dar asta nici macar nu este o gluma...Pana la urma iti da si de gandit.
Publicat Joi, 17 decembrie 2015
+Răspunde
DD
-1
Un pic de adevar este.Limba romana are multe cuvinte din limba franceza.
Publicat Marţi, 25 martie 2014
+Răspunde
titus
+1
Acest fenomen ,, lingvistic'' exista curent si azi in Ro.Nu vedeti ca politicienii vorbesc cu noi cetatenii intr-o anumita limba si intre ei cu totul alta limba ?Rezultatul este evident: noi saracim constant si ei se inbogatesc tot timpul.
Publicat Sâmbătă, 01 februarie 2014
+Răspunde
TeoM
+10
Concluzia sa o traga cine vrea, ar fi de dorit de cei corecti si cu intentii bune, si nu cei care sustin ca dacii din Ardeal, de dragostea lor fata de Traian... de barbariile suferite de daci si ai lui, la plecarea romanilor( respectiv alungarea lor de catre dacii liberi, din teritoriile libere, neocupate, in procent de 84 %, numiti de ei barbari), toti dacii adulti, copii batrani, cu purcel si catel, s-au tinut dupa Traian si ai lui, nedespartiti, intr-o veselie si cantec,iar teritoriul a ramas pustiu, gata sa fie acaparat de cine dorea...iar dupa ce s-au asezat ei, au venit un puhoi de romani din Sudul Dunarii, de 10 ori mai mare decat ei, si s-au milogit de ei, sa fie si ei lasati sa traiasca in Ardeal...Istoria se scrie de istorici, de oameni de stiinta, asa cum a fost ea, si nu fabricata asa cum doresc si cum le este mai bine , popor primordial, civilizatia lor a stat a stat la dezvoltarea tuturor popoarelor ce au urmat dupa ei, popor din care se trag romanii de azi, au stapanit teritorii din Europa, Asia pana la granitele Chinei, in Asia Mica, si Nordul Africii. Descoperirile ce s-au facut, si cele ce vor urma, vor dovedi aceste adevaruri, si poate se va necesita si rescrierea Istoriei Universale, si speram de catre istorici si savanti care vor urmari numai respectarea adevarului istoric, si nu in interese si scopuri straine de acesta.
Publicat Vineri, 02 august 2013
+Răspunde
observator
0
aul = staul
Publicat Miercuri, 19 iunie 2013
+Răspunde
ileana
+19
super, ar trebui luat legatura cu ei, schimb de experietna etc ca un omagiu fata de "efendi"; si asa parlamanetarii calatoresc doar la monte carlo, ca niste modesti impacati cu soarta ce sunt.
Publicat Duminică, 09 iunie 2013
+Răspunde
@MYSEBI
+21
Il cheama Nicolae, nu Alexandru. Dar esti mic, o sa ai tot timpul sa inveti.
Publicat Duminică, 12 mai 2013
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
17 articole/ Actualizat acum 3 ore şi 19 minute
Stelian Tănase

Săptămâna asta e de departe cea mai tare. Demisia lui MRU, acuzaţia de plagiat pentru Laura Codruţa Kovesi conexă cu autodenunţul lui Ghiţă, demisia lui Blaga după ce a fost învinuit de DNA – toate au pigmentat copios mass-media.

Stelian TănasePublicat acum 12 ore şi 46 minute

"