Între miniaturale Naturi statice, viciu şi galanterie

Fructe, flori şi fluturi

Între secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea s-a dezvoltat o efervescentă producţie de mici lucrări în tempera pe pergament, cu subiect naturalist. Astăzi, ele au devenit adevărate obiecte de colecţie, de un rafinament absolut.

Cel care a ştiut să picteze şi să imite lucrurile naturale a fost Michelangelo Merisi, numit şi Caravaggio.

Suntem în Italia anului 1603. E dificil de a distinge demnitatea artistică a unui un coş cu două mânere pentru fructe şi a unei carafe cu flori. Totul s-a datorat forţei lui Caravaggio, care a reconsiderat Natura moartă, aducând-o în atenţia colecţionarilor şi pe piaţa de artă. Multe Naturi moarte au rămas anonime, pentru că erau nume puţin cunoscute contemporanilor. Erau reprezentate flori, fructe şi animale în tempera pe pergament, în tehnica miniaturii. Suportul de piele de animal, de dimensiuni reduse, au făcut din unele dintre aceste piese rafinate obiecte rare, demne de Wunderkammer sau de „cabinetele de curiozităţi”.

Cireşe, frunze uscate şi flori de Giovanna Garzoni

În cele mai multe cazuri, ele erau executate de femei în preţioase manufacturi în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. În epoca aceea, a ieşi din casă şi a expune era împotriva convenienţelor. Chiar şi educaţia umanistă se dezvolta între pereţii locuinţei. Aceste miniaturi erau, într-un fel, ca o broderie. Cereau timp, răbdare şi precizie. Nicio vigoare masculină nu irumpea din penelul care aşternea culorile pe pânză. Mulţi tineri se dedicau caligrafiei, codicelor miniaturale sau ilustrau ierbare, texte ştiinţifice sau botanice. În aceste cazuri, doamnele erau destinate a rămâne anonime pentru totdeauna. Cu un oarecare noroc se puteau executa opere mai mari. Între numele notabile, să-l amintim pe cel al Mariei Sibylla Merian (1647-1717), care are o poveste curioasă, fiind fiica unui gravor elveţian ce avea o pasiune particulară pentru insecte. Le captura, le studia şi apoi le transforma în fluturi. Din această curiozitate s-a născut o particulară artă miniaturală căreia i s-a dedicat până la vârsta de 13 ani. Între miniaturiştii nordici, atenţi la detalii şi la particular, s-o amintim pe Barbara Regina Dietzsch din Nürnberg (1706-1783), iar dintre italience, pe Teresa Berenice Vitelli, cunoscută şi ca Sora Veronica Vitelli, călugăriţă la Sant’Apollonia din Florenţa. Multe din operele sale au fost conservate în Galeria Palatină din Palazzo Piti. Dar cea mai cunoscută era Giovanna Garzoni (1600-1670), născută la Ascoli Piceno. Iubea călătoriile, de la Veneţia la Napoli, până la Roma. În sfârşit, la Torino era deosebit de cunoscută Cristina di Francia, Ducesă de Savoia.

Natură moartă de Octavianus Monfort, acuarelă pe pergament

Dar aceste poveşti s-ar potrivi şi pentru miniaturiştii sexului tare, aşa cum erau Octavianus Monfort din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, olandezul Herman Henstenburgh, Ferdinando Narvaez, pe care documentele îl citează ca un nobil cavaler. Dar succesul lor printre amatorii aristocraţi era cunoscut mai ales la Palatul Ufizzi.

Câteva nume şi câteva asemenea poveşti pe piaţa miniaturilor au atras de multe ori nesiguranţa colecţionarilor. Atenţie deci la cele adevărate sau false. Pentru un artist cu o mână bună şi precisă nu este dificil de a realiza o asemenea miniatură cu parfum antic, folosind un pergament de epocă.

Abatele Palliero, tempera pe pergament

A crea o asemenea colecţie de tempera pe pergament nu este imposibil.

Între cele mai bine cotate la Casele de licitaţii este Giovanna Garzoni, ale cărei opere ajung la mii de euro, aşa cum este lucrarea intitulată „Fluturi şi insecte”, de la „Dorotheum” din Viena, scoasă la licitaţie pentru 29.580 de euro, sau un „Arici în peisaj” de la casa „Christie’s” din New York, pentru 475.000 de euro. „Sacrul linţoliu”, realizat de ea, de fapt o acuarelă pe pergament, a trezit interesul multor colecţionari. Pentru a adjudeca o natură moartă a Teresei Berenice Vitelli, ce a fost propusă la casa Porro&C de la Milano, s-au plătit 24.800 de euro.

Maria Sibylla Merian, Rododendron cu fluturi

O „Coroană cu flori”, acuarelă pe pergament semnată Jan Van Huysum (1682-1749), a fost vândută la Sotheby’s Londra, în 2011, pentru 32.300 de euro. O frumoasă „Ramură de rodie şi fluturi”, de fapt o tempera pe pergament, de Barbara Regina Dietzsch, a fost achiziţionată pentru suma de 495.000 de euro, iar o altă tempera pe pergament de Giovanna Garzoni, intitulată „Flori într-un vas”, la un preţ de 59.580 de euro.

Coroană cu flori de Maria Sibylla Merian

Vorbind tot de preţuri, o „Natură moartă cu flori şi fructe”, acuarelă şi guaşă pe pergament, de Herman Henstenburgh (1667-1726), a fost adjudecată pentru 27.700 de euro la „Sotheby’s” din New York, în 31 ianuarie 2013. La un preţ însemnat au fost cumpărate şi două tempere pe pergament semnate de Teressa Berenice Vitelli, reprezentând doi canari. O „Ramură cu rodie şi fluturi”, acuarelă pe pergament, semnată de Maria Sibylla Merian, a fost vândută unui colecţionar privat american cu o sumă frumoasă, la fel ca şi o „Floare de portocal cu insecte”, guaşă pe pergament, semnată Barbara Regina Dietzsch.

Tabachere-bijuterii

Tabacheră Casanova, porţelan de Meissen

În secolul al XVIII-lea, odată cu răspândirea tutunului între aristocraţi, a înflorit o adevărată producţie de mici şi preţioase tabachere, create de mari manufacturi europene, astăzi, deosebit de apreciate pe piaţa de artă.

În secolul al XVIII-lea, a priza tutun era considerat un viciu, de fapt un exerciţiu de stil chiar şi pentru doamnele mai libere, tutunul fiind la apogeul popularităţii lui, supraevaluat şi căruia unii îi atribuiau virtuţi terapeutice, numindu-l panacea. Fumatul era considerat o atitudine mai plebee pentru că nu se puteau folosi tabacherele, mici opere de artă care străluceau în mâinile aristocraţilor. Pentru mulţi, ele erau nu numai obiecte utile, dar şi o amuletă, un fel de jucărie. Cunoscutul scriitor Alessandro Manzoni, într-o pictură de Francesco Haez din 1841, strânge în mână un obiect lucitor şi misterios.

Tabacheră cu scene galante ce a aparţinut Ducelui de Martina

Bijutieri, pictori şi maeştri în dificila artă a porţelanului au lucrat împreună pentru crearea unor tabachere elegante, mai ales în secolul al XVIII-lea, când ele au devenit şi daruri preţioase. Anticarul Sarah-Catharina Acevedo explică faptul că tabacherele cele mai preţioase erau pictate în partea interioară cu portretul posesorului, iar în cazul unui cadou, cu cel al destinatarului. Ele aveau dimensiuni diferite, de la cele feminine la cele masculine. Tabacherele care trebuiau să fie oferite vânătorilor aveau scene galante. Altele erau realizate cu artă din porţelan de Meissen cu decoraţii de Johann Gregorius Höroldt.

Tabacheră cu motiv de vânătoare

După descoperirea procedeelor de obţinere a porţelanului de o eleganţă deosebită, manufactura Meissen a iniţiat şi producţia de tabachere. Cele mai vechi provin din 1725, cu formă ovală, în care fiecare detaliu este atent studiat, iar mecanismul de deschidere este lucrat cu minuţiozitate. Odată cu faimosul sculptor şi modelator Johann Joachim Kandler, producţia are un nou impuls. Tabacherele sale aveau liniile inspirate din bijuteria reinventată. În afară de Meissen, în Germania operau mai multe manufacturi, precum cele de la Berlin, de la Volkstedt, cele de Hochst, specializate în pasta albă-fildeş, cele de la Ludwigsburg care aveau punctul de forţă în modelarea plină de vituozitate, dar şi cele de la Nymphenburg unde lucra Francesco Antonio Bustelli, maestru al rococo-ului, abil în arta plăsmuirii porţelanului.

Tabacheră de Meissen, decorată cu auriu

Dar maestrul manufacturii a fost Giuseppe Gricci, faimos mai ales prin repictarea porţelanului din Saloanele Regiei Porticilor, cât şi pentru Palatul Regal de la Aranjuez din Spania, unde a creat multe tabachere cu temă marină. Pictori precum Rosalba Carierra şi Bernardo Bellotto s-au dedicat acestei arte minuţioase şi au pictat exemplare rare, astăzi extrem de scumpe, care trăiesc prin luminozitatea trasparenţelor tradiţiei veneţiene. Manufacturile franţuzeşti Sèvres, Saint-Cloud, cu decoruri baroce, şi Chantilly, care folosea vopseaua albă lăptoasă peste care punea tipicele decoruri cu flori roz. La fel de celebră erau şi manufactura vieneză şi cea belgiană de la Tournai, cât şi cea englezească de la Staffordshire.

Tabachere cu păsări de inspiraţie orientală

Tabacherele din porţelan cele mai căutate azi sunt cele de Meissen, care au păstrat tradiţia şi care sunt importante prin decoraţie, iar colecţionarii demonstrează o predilecţie pentru „chinezăriile” de acolo. Pentru a satisface acest gust, Johann Gregorius Höroldt se inspira din călătoriile misionarilor iezuiţi pentru a picta pe tabachere lumea orientală filtrată prin sensibilitatea poveştilor. Chiar şi peisajele portuare sunt deosebit de căutate azi pe piaţa de artă. Apoi vin cele cu scene galante, în special cele ce reproduc operele lui Antoine Watteau. Între autori se pot distinge Isaak Jakob Klauce, care se inspira din François Boucher şi lumea senzuală a Parisului lui Ludovic al XV-lea, din aventurile Venerei şi ale Dianei, ca pretext pentru a exalta frumuseţea feminină pe care artiştii ştiau să o redea cu o graţie extraordinară. Întrebarea este cât costă aceste minunăţii. Ele oscilează între 20.000 şi 150.000 de euro, iar piesele excepţionale, cu mult mai mult.

Tabachere de Sevres

O tabacheră din porţelan de Meissen şi aur, creată în 1755 pentru August al III-lea, Elector de Saxa şi Rege al Poloniei, pictată de Bernardo Bellotto cu delicate vedute din Dresda şi Varşovia, a ajuns la cifra-record de 958.000 de euro. Un alt exemplar de Meissen, care făcea parte din serviciul de toaletă al Mariei Amalia Cristina, regina Neapolelui şi a Siciliei, cu scene bucolice inspirate de Watteau, a fost adjudecat pentru 86.800 de euro, în timp ce un altul din porţelan alb cu auriu, de la Saint-Cloud, a depăşit suma de 8.600 de euro. O tabacheră rectangulară de Meissen, decorată cu personaje în ambiente naturalite, datând de la 1740, a fost adjudecată cu 51.500 de euro la Casa „Christie’s” din Londra în 31 mai 2012. La fel, o tabacheră din porţelan de Meissen, datată 1750, a fost vândută la Casa „Sotheby’s” din Londra în 14 martie 2012 pentru 50.000 de euro pentru colecţia Barilla.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.