Între Olimp şi zidul Puterii

Iată o carte ce are meritul de a se citi cu plăcere şi folos în vacanţă ori când temerari critici şi istorici literari vor scrie adevăratele istorii ale literaturii române, temeinic informate şi echidistante faţă de duşmanii literari, scriitorii care nu i-au tămâiat în varii ocazii şi literaţii unşi cu alifiile seducţiei. Printre amintirile de vacanţă petrecute la Marea Neagră, culese de Ozana Cucu-Oancea, în acest volum se strecoară multă informaţie morală, psihologică, existenţială şi de istorie literară generaţionistă despre prozatori, poeţi, eseişti şi critici literari, scriitori cu funcţii de conducere şi confraţi la începutul ori apogeul carierei, care şi-au făcut ani la rând vacanţele la Vila Scriitorilor de la Neptun, numită “Paltinul B”, pe vremea lui Ceauşescu, devenită “Zaharia Stancu” după 1990, în semn de gratitudine pentru preşedintele Uniunii şi scriitorul care a achiziţionat-o de la Maurer, în folosul breslei.

Regret ca beneficiară a vacanţelor neptuniene absenţa din sumar a listelor de scriitori care se înghesuiau să meargă în vacanţe în serie cu aleasa Conducere şi să beneficieze de întâlnirile cu Ceauşescu la malul mării, amestec de obedienţă şi de mici presiuni asupra dictatorului din care prea mulţi şi-au făcut o insulă de amnezie apoi pentru a-şi clama disidenţa post festum. Cartea ar fi fost mult mai adevărată cu aceste liste de scriitori care au mers la înaintare cu Puterea comunistă. Şi ar fi explicat o tradiţie continuată până azi de artişti, literaţi şi intelectuali vestiţi care nu pot concepe biografia lor fără dedulcirea continuă la mierea Puterii în floare, chiar dacă restul lumii poate ajunge să mănânce coajă de copac.

Leo Butnaru, Emil Constantinescu şi Laurenţiu Ulici

Cu această observaţie, care nu are de-a face nici un gram cu autoarea ediţiei şi cea care a avut o răbdare enormă să adune amintirile scriitorilor şi odraslelor acestora, unele ajunse scriitori, la rândul lor, “Marea Scriitorilor” se citeşte ca un roman foileton ori un serial TV de succes, plin de istorii de viaţă, umor şi povestiri cu tâlc ori pur decorative.

Cartea s-a lansat la “Bookfest” cu mare succes la editura “Cartea Românească”, într-o mare de iluştri şi mai puţin iluştri condeieri, de fii şi fiice, nepoţi şi bunici, foste zeiţe-poetese şi prozatoare la malul mării ori soţii grijulii cu bărbaţii lor geniali care rezistau cu greu ispitelor de la Neptun şi ar fi găsit orice pretext să elibereze masa de scris de unde era imposibil să nu vezi marea ori să-i simţi briza şi zbaterea de valuri.

Petre Sălcudeanu, Corneliu Ştefanache, D.R. Popescu, Laurenţiu Fulga, Dana Lovinescu, Radu Cârneci, Ion Horea, Ingrid Fulga

Cu Eugen Negrici, care semnează nu doar un text, ci brandul nenumit al cărţii, dimpreună cu prezentarea de pe coperta a patra, nu m-am nimerit în serie aşa că nu am intrat în lista lui de fete frumoase şi deştepte. Dar toate seriile de confraţi se pot recunoaşte în ceea ce a scris despre “Tribul de la Neptun” şi obiceiurile lui şi despre seria de la 1 august-11 august, când soseau conducătorii USR, pe care am evitat-o cât am putut, preferând seria care debuta în 16 iulie.

Fiecare dintre noi a avut parte de-a lungul anilor de întâlnirea confraţilor în serii diferite, departe din scenele şi întâmplările povestite cu haz şi sentimentalism netrunchiat de mulţi dintre autorii memoriilor de la Neptun. Istoria cu salamul lui Gheorghe Schwartz de la Arad, cu multă boia, afumat şi uscat, ca delicatesă de dus la mare, a făcut înconjurul României, ca şi povestea pierderii unor copii ce dispăreau de sub ochii vigilenţi crescând adrenalina părinţilor la cote de thriller.

Vila de pe faleza de aur

Ion Mircea, Gheorghe Schwartz, Marin Sorescu şi Marian Papahagi

Cuibărită într-o grădină a cărei vegetaţie a crescut asemeni vârstei scriitorilor, vila vacanţelor scriitoriceşti la mare i-a cazat generoasă pe literaţii din toate generaţiile şi promoţiile, de la Gabriel Dimisianu, de o amenitate şi generozitate unice, şi soţia lui, toată viaţa o prezenţă vocală, la D.R. Popescu, mai mereu încruntat, şi clanul lui până la cuplul veşnic tânăr al Anei Blandiana însoţită de Romulus Rusan, lăsând pe nisip umbre lungi de plopi singurateci. Pe Nicolae Manolescu, preocupat în volumul de faţă de administrarea bunurilor şi proprietăţilor breslei pe care o păstoreşte, îl revăd în peripatetice scene pe faleză discutând cu Augustin Buzura, Bujor Nedelcovici şi Zigu Ornea în vreme ce făceau dus-întors spre zidul reşedinţei lui Ceauşescu, punctul terminus al unei libertăţi estivale care avea parte şi ea de conştiinţa Puterii ca uşă interzisă. Sunt sigură că microfoanele ar fi avut ce înregistra dacă le-ar fi plantat în nisipul, asfaltul şi frunza arţarilor de pe drum ori în licuricii serii care ne încrucişau paşii. Eram vecini cu securitatea care-l păzea pe Ceauşescu şi câţiva autori ai memoriilor din această carte povestesc amintiri despre amestecul vieţii noastre aşa-zis libere cu viaţa noastră vegheată cu multă atenţie. Sunt multe amintiri despre Fănuş Neagu, un fel de şef de trib, cel puţin în seria lui, altele despre regretatul Laurenţiu Ulici, mare strateg şi arhitect de jocuri cu IQ performant, de la bridge la recunoaşteţi autorul, care a pus la cale destinul unui nou partid şi al unei alternative din care azi PNL a recrutat doi membri de vârf, prozatorul Varujan Vozganian şi compozitorul Adrian Iorgulescu. Despre admirabila şi cu mare osârdie dată de-o parte promoţie ’70, din care fac parte cei mai cultivaţi şi profunzi scriitori, cei mai bine individualizaţi şi liberi de clanuri şi mode efemere, de la Mircea şi Angela Martin, Ioana şi Liviu Petrescu la Marian şi Lucia Papahagi, Ion Mircea, Dinu Flămând, Eugen şi Lucia Uricaru, Nicolae Prelipceanu şi Denisa Comănescu, Adrian şi soţia lui, plasticiana Angela Popescu, Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu şi clanul lui, regretatul Marcel Runcanu, Florin Iaru, Irina Horea, craiovenii cu care am fost ani la rând prieteni şi parte din trib, Gabriel Chifu, Marius Ghica, ieşenii admirabili, Emil Brumaru, Ioan Holban, Lucian Vasiliu cu Iolanda, soţie, fiica şi băiatul lui admirabili, Al. Călinescu, dar mai mult copiii lui. Eram prietenă cu un mare poet, Ioan Flora, copiat la tighelul textelor lor de duzină de poetaşii ultimelor leaturi, dar continuat şi de adevăraţii poeţi tineri… Apoi echilibraţii Ion Ilisei şi poetul şi redutabilul partener de şah al băiatului meu, Ioanid Romanescu, bucureştenii, o mulţime, între ei Ioana Vulpescu, Ion Băieşu, Petre Sălcudeanu, Corneliu Leu şi Ştefan Agopian. Apoi cuplul de critici redutabili de la Cluj, Irina Petraş şi Petru Poantă, şi fiica lor, ale cărei desene şi portrete de scriitori concurează admirabilele desenele estivale ale lui Marin Sorescu, de la Vila Neptun.

Vila de pe faleza de aur e asemeni poveştilor din o mie şi una de nopţi, un tezaur de istorii care conţin în ele şi tâlcul supravieţuirii, împlinit de fiecare om cu uneltele lui de tot felul, aşezate în panoplie, între iubire şi… turnătorie. De mulţi ani se ştie că în dosarele de la Berevoieşti erau cuprinse şi turnătoriile adunate la Neptun de diverşi ochi albaştri şi diverse urechi care semnaseră angajamentul. Mi-aduc aminte de scrisele unuia despre mine ce purta numele de cod Conifer.

“Marea Scriitorilor” nu ascunde în amintiri conştiinţa noastră despre existenţa acestor urechi vigilente şi obediente. N-am ştiut însă cât de multe erau şi cât de zeloase.

Elicoptere cu scriitori de azi şi amintirile copiilor de scriitori

În verva la malul mării, Daniel Cristea Enache şi Eugen Negrici

Volumul îngrijit şi editat de Ozana Cucu Oancea cuprinde nu doar amintirile unor scriitori în costume de baie de la Marea Neagră, din staţiunea Neptun, vecină cu gardul Puterii şi ieri, şi azi. Până în 1989 era Ceauşescu, după 1989 i-au urmat preşedinţii aleşi, iar azi Traian Băsescu îşi invită acolo curtea de scriitori, ziarişti, aduşi cu elicopterul uneori, căci serviciile pe care i le-au adus şi i le aduc, din păcate, merită sacrificii de transport peste norii vieţii de zi cu zi a românilor. Copiii scriitorilor de ieri, unii şi ei scriitori, aud în vacanţele lor la Neptun zbârnâitul elicopterelor prezidenţiale. Pasagerii lor se consideră genii şi modele morale, cum se socoteau probabil şi cei care îmbrăcau febril costumul aşteptând întâlnirea de la Neptun cu cel pe care-l numiseră “Pericle al epocii de aur”, totul scris cu majusculele unui laudatio pietrificat. De când lumea, cozile puterii se consideră aleşii indiscutabili, cei ce merită să împartă ciorba şi bucăţile cele mai bune de la popota istoriei. Copiii scriitorilor nu i-au mai văzut la Neptun pe aceşti semizei ai scrisului şi culturii, în vila care a prins miros de igrasie şi a trăit mai multe operaţii de cosmetică interioară, zugrăveli, faianţări, remobilări şi re-lambrisări.

La lansarea volumului, Doina Uricariu, Ozana Cucu-Oancea şi Alex Ştefănescu

În paginile scrise de scriitorii mai tineri sau de copiii noştri, Vila de la Neptun îşi continuă existenţa umană atinsă de mâna lui Dumnezeu când există talentul cuvintelor. Nume din generaţii mai noi, precum criticul Daniel Cristea Enache, semnează alături de Alexandru Matei, Ozana Cucu-Oancea, Laura Poantă, Ioana Uricaru, Mihnea Popescu, Radu şi Tudor Runcanu, Andreea Drogeanu, Sorana Tupan, Andreea Brumaru, Ada Condeeascu şi Tudor Chirilă povestea unor destine marcate şi marcante în literatură, vădind talent şi sensibilitate. În fine, nu lipsesc amintirile unor scriitori care au cunoscut vila de la Neptun, în “Zilele şi Nopţile Festivalului Internaţional de Literatură”, precum Leo Butnaru. Noi generaţii şi promoţii continuă istoria celor patru decenii. Avându-l în prim-plan pe preşedintele ASB, Horia Gârbea. Sunt multe nume despre care nu am loc să scriu, multe chiar dragi memoriei mele, care cerne cu o sită nevăzută şi uluitoare grâul de neghina memoriei, seminţele ca şi oamenii care aleg scrisul pentru elicoptere sau cel pentru o durată ce râvneşte viaţa mării şi a nisipului liber.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Doina Uricariu 51 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.