Învârteli cinice cu medicamente oncologice din România

medicamente

Avastin este un medicament vital bolnavilor de cancer, el fiind recomandat în cazul mai multor tipuri ale acestei boli. În România, se vinde în farmacii cu aproximativ 270 euro. În cazul în care s-ar găsi. Dar asta se întâmplă mai greu și mai rar. În farmaciile germane, se vinde cu 200 euro mai mult, adică 470 euro. Acolo se găsește. Ziariștii germani de la RTL Aktuel/RTL NEXT și Correctiv au făcut o amplă investigație legată de modul în care medicamentele care dispar din România ajung la angrosiștii nemți. Această practică este generalizată în industria farmaceutică. Numărul medicamentelor exportate intracomunitar este de ordinul zecilor.

În timp ce 130 de oameni mor de cancer zilnic în România, diferența de 200 euro este o afacere pentru angrosiștii germani de medicamente, spun ziariștii. Ei și-ar fi construit rețele care cumpără produsele direct din depozitele distribuitorilor din România. Ajunse în Germania, în halele firmei Kohlpharma, medicamentele ar fi scoase din cutiile românești și reîmpachetate în ambalaje imprimate în limba germană. Apoi, se duc în farmacii la prețul standard de pe piața locală. Așa se face că o parte dintre medicamentele exportate paralel din România către Germania revin la pacienții români aduse prin prieteni și rude care le cumpără din farmaciile germane la prețul dublu de acolo. În materialul ziariștilor germani, președintele Kohlpharma, Jörg Geller, și-a justificat miza și moralitatea unei afaceri ca oricare alta pe piața mărfurilor de larg consum.

Diferențe mari de prețuri

Iată materialul ziariștilor de la RTL și Correctiv, Alexander Römer, Maik Meuser, așa cum este el prezentat pe site-ul http://rtlnext.rtl.de sub titlulMedicamentele celorlalți. O bună aprovizionare cu medicamente, dar nu peste tot așa cum trebuie”.

”Bolnavul merge la doctor, așteaptă acolo mai mult sau mai puțin, iar la final primește un diagnostic. După cât de gravă este boala, el primește o rețetă de la medic în care se specifică tratamente și pastile. Așa se obișnuiește. Nu înseamnă că asta este și o indicație de normalitate.

Mari diferențe între prețuri. Hala importatorului de medicamente Kohlpharma .© RTL

În România – membru UE ca și Germania – lucrurile se petrec diferit. Acolo mulți oameni nu primesc medicamentele lor vitale, sau pe unele dintre acestea.
Motivul pentru starea aceasta sunt diferențele mari de prețuri dintre medicamentele comercializate în interiorul UE. Acest lucru a rezultat în urma inverstigațiilor lui Alexander Römer, precum și a moderatorului de la jurnalul de noapte Maik Meuser și a colegilor de la ‘CORRECTIV’.

Un exemplu este medicamentul pentru cancer (vital) Avastin, în România este de găsit la prețul de 279 de euro, în Grecia la 299 de Euro, în Bulgaria la 318 euro. Totuși în Germania acest medicament este comercializat la preț de 472 de euro. Este o diferență de aproape 200 de euro.

Merită să cumperi proviziile din afara țării

Aceste diferențe sunt cele care avantajează firmele germane.
Ele cumpără medicamente pe piețele din afara țării, le aduc în țară unde le comercializează cu profit. Este un procedeu totalmente normal, o procedură care se uzitează într-o economie de piață în care se urmărește profitul.

Urmările dramatice

Lucrul acesta are urmări dramatice. Se oferă cantități mici de medicamente vitale. Este ca și în cazul în care cumperi de pe un site sau de la mica publicitate o bicicletă, sau mobilă. Piața neagră se află la cote mari.
Unsprezece țări ale UE vor să minimizeze scoaterea medicamentelor (exportarea lor) din țară, lucru care se întâmplă deja la țigări.
Împotriva acestor măsuri s-au plâns deja grupuri de interese la Comisia Europeană. Se desfășoară o muncă intensivă de lobby pentru a distruge modelul acesta lucrativ.

Model de afacere mortal?

130 de pacienți cu cancer mor în fiecare zi în România, după cum spune statistica. Mulți dintre ei ar fi avut șanse reale să supraviețuiască, dacă ar fi avut acces imediat la medicamente.”

Cinismul companiilor germane și consecințele dramatice

„Companiile germane sunt cele care profită de aceste diferențe. Ele cumpără medicamente de pe piețele străine, le aduc în Germania și le vând profitabil. Un proces complet legal și o procedură normală într-un sistem de piață bazat pe profit. Această situație are consecințe dramatice: medicamentele care pot salva vieți sunt oferite precum bicicletele folosite sau mobila din altă parte. Iar piața neagră înflorește. 11 țări din UE au vrut până acum să limiteze exportul medicamentelor, dar împotriva acestei propuneri au existat plângeri la Comisia Europeană. Potrivit statisticilor, pacienți cu cancer mor zilnic în România. Potrivit președintelui Asociației Pacienților cu Cancer, mulți dintre ei ar avea șanse reale de supraviețuire dacă ar avea acces imediat la aceste medicamente“, se încheie rezumatul.

Din 500 de cutii, doar 10 ajung la pacienți

Surse bine informate din industria pharma declarau anul trecut pentru CRJI (Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație): comerțul intracomunitar funcționează pe principiul lui Pareto (teoria economistului italian spune că 80% din venituri sunt generate de 20% din clienți – n.r.). „În România, cele 80 de procente sunt reprezentate de primii 5 distribuitori de medicamente. Ei sunt cei mai mari reexportatori de medicamente și sursă a crizei. Pentru ei (exportul paralel – n.r.) reprezintă o sursă uriașă de profit, de aranjat cifre și de dezvoltare agresivă a lanțurilor de farmacii pe care le patronează. Exportul paralel se face, de obicei, prin firme afiliate top managementului acestor companii. Este o nișă de 600-700 mil. euro, peste 30% din volumul total al pieței“, explică sursele citate. Adaosurile comerciale pe piața externă sunt între 10 și 180%, scriau ziariștii CRJI. Plățile se fac imediat, spre deosebire de un spital românesc, unde aștepți banii cu lunile. „De exemplu, MabThera e un produs oncologic injectabil, care tratează cancerul limfatic. O fiolă costă circa 6.000 lei. Producătorul Roche vinde 500 de fiole către «titanii» pieței românești. De la aceștia, 495 de cutii pleacă instantaneu în Germania, cu profit de minimum 15-20% față de prețul de intrare. Rămân numai 10 cutii, disponibile pentru spitale și pacienți.“
Sursele CRJI declarau că toate produsele sunt revândute direct de la sursă de distribuitorii mari, deși aceștia sunt obligați să le vândă pe piața internă.

Promisiuni multe. Dar doar promisiuni

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, trage un semnal de alarmă: legea este prea blândă în privinţa exportului paralel de medicamente, iar de suferit au pacienţii români, în special cardiacii şi cei bolnavi de cancer. Într-un interviu la Digi 24, ministrul Florian Bodog a spus că legea este prea permisivă cu exportul paralel de medicamente și aceasta rămâne o problemă pentru pacienţii români, care nu pot urma tratamentele necesare, mai ales în cazul afecţiunilor cardiovasculare şi oncologice. De aceea şi suntem codaşii Europei când vine vorba despre starea de sănătate a populației, a explicat ministrul, arătând că, de multe ori, românii îşi administrează singuri tratamentul. Teoretic, niciun producător sau distribuitor nu poate exporta medicamente înainte să asigure necesarul intern al pieţei. Practic, românii nu mai găsesc de mult medicamente vitale, pentru că vânzarea lor în Europa de Vest, cu preţuri de câteva ori mai mari, este extrem de profitabilă. Cu o altă ocazie, ministrul a spus că va cere interzicerea exportului paralel pentru toate medicamentele din programele naționale. El a precizat că se poate interzice exportul pe o perioadă de până la un an. Demnitarul a menționat că a inițiat procedura către Ministerul Economiei, prin care se cere interzicerea exportului paralel pentru vaccinuri.

Scăderea prețurilor, dispariția tratamentelor

În luna aprilie 2017, Agenția Națională a Medicamentului anunța că 11 producători de medicamente pentru cancer renunță la autorizația de punere a lor pe piață din cauze comerciale.
Guvernul Grindeanu spusese, în prealabil, că a scăzut prețul medicamentelor cu 35%, respectându-și promisiunea din campania electorală. Atunci, producătorii, medicii și pacienții au încercat să convingă Ministerul Sănătății că decizia va afecta negativ bolnavii şi că vor rămâne fără medicamente.
„Tratamentele standard nu vor mai putea fi făcute pentru că medicamentele astea sunt standardul terapeutic oriunde în lumea asta, nu ai cu ce să le înlocuiești. Standardul înseamnă tratament testat care și-a dovedit eficiența“, spunea medicul primar oncolog Cătălin Costovici.

Piața neagră a medicamentelor

Poliția Capitalei a descoperit, la începutul anului, două grupări suspecte de trafic de medicamente. Au ajuns la filieră în timp ce investigau un caz de tâlhărie. Totul a pornit de la partea vătămată, care nu a mai vrut să colaboreze cu poliția după ce a depus plângerea penală. Organele de anchetă au descoperit că reclamantul era șeful unei grupări care făcea trafic de medicamente scumpe pe Internet, unele dintre ele fiind și pentru tratarea cancerului. Gruparea a intrat apoi în contact și cu un alt grup care desfășura activități asemănătoare. Între cele două bande s-a iscat un conflict, pornit de la vânzarea între ele de medicamente expirate, pentru care s-au plătit 60.000 euro.
Perchezițiile poliției au găsit în locuințele suspecților 33 de cutii de medicamente pentru cancer, în valoare de 86.000 lei.
În toamna anului trecut, Andrei Dulcă, un fost poloist de la Clubul Steaua, coordona o rețea de trafic de medicamente oncologice dintr-o locuință din zona Piața Victoriei. Împreună cu alte două persoane, Andrei Dulcă cumpăra de pe Internet medicamente, fie de la pacienți, fie direct din spitale. Acestea ajungeau apoi la o persoană de contact din Bulgaria, care le plătea pe loc.

Rețete fictive, evaziune fiscală

Procurorii DNA dispuneau, în luna februarie 2016, urmărirea penală a 77 de medici oncologi, a unei companii de import, distribuție și promovare de produse farmaceutice și a patru reprezentanți din firma res­pectivă, pentru dare și luare de mită.
Totul a pornit de la extinderea activității societății pe piața de medicamente generice cu tratamentele oncologice. Pentru a introduce produse noi într-un domeniu în care concurența este mare, a întreprins măsuri care să-i determine pe medicii oncologi să le prescrie pacienților.
Așa s-a întâmplat ca, în 2012, firma respectivă să finanțeze participarea lor la un congres internațional pentru cancer la sân, care a avut loc în Bangalore, India. 77 de medici au acceptat invitația, unii dintre ei mergând la conferință împreună cu familia. Deplasarea medicilor la congres a costat firma respectivă 520.607 euro, din care 416.864 euro au reprezentat mită. Pentru justificarea banilor au fost întocmite contracte de sponsorizare.
În același an, 25 de medici şi farmaciști, din București, Constanța, Brăila și Vrancea, angajați ai caselor de asigurări de sănătate, reprezentanți ai unor farmacii, au decontat, pe parcursul a patru ani, între 2011 și 2015, circa 9 milioane lei din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, potrivit DNA.
Prejudiciul a fost creat prin prescrierea unor rețete medicale fictive de medicamente, necesare tratării unor boli incurabile, cu preț de vânzare foarte ridicat, întocmite pe numele unor rude. Rețetele au fost decontate prin farmacii.

Sonia Teodorescu, Tudor Andreescu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.