Învârtitul Busuioc

Mihai Busuioc este exemplul clasic al învârtitului. Încă de pe băncile Facultății de Drept de la Universitatea „Nicolae Titulescu“, ascensiunea sa profesională a fost spectaculoasă față de a altor tineri care nu aveau relațiile lui. Abia își luase licența, că Mihai Busuioc a și devenit lector și ocupa funcții de conducere. Din CV-ul său oficial lipsesc însă niște ani. Perioada dintre bacalaureat și primul job este ținută la secret. La solicitarea Cotidianul, Mihai Busuioc a refuzat să răspundă la întrebări esențiale.

A fost validat ieri de plenul Parlamentului ca succesor al lui Nicolae Văcăroiu la Curtea de Conturi a României. Despre această poziție, Victor Ponta spunea că „rolul lui Busuioc este să îngroape tot ce au semnat Dragnea și Shhaideh“. Persoană discretă, dar eficientă, mai ales când este vorba despre spălarea rufelor murdare, Mihai Busuioc a intrat în atenția publică după ce a refuzat să contrasemneze ordinul fostului premier Sorin Grindeanu, prin care era eliberat din funcția de secretar general al Guvernului. Potrivit legii, fără semnătura acestuia, documentul nu era publicat în Monitorul Oficial.

Iese fum și fără foc

Sunt zvonuri că ascensiunea lui Busuioc a fost înlesnită, din punct de vedere politic, de tatăl acestuia, ofițer la „Doi ș-un sfert“ și transformat în general de regimul Ion Iliescu, care era intermediarul cadrelor de poliție cu defuncta Bancorex pentru obținerea de credite preferențiale. De aici, legătura cu faptul că până ieri secretarul general al Guvernului ar fi deținut și funcții în MAI. Gura lumii vorbea, la un moment dat, că, din subofițer, el ar fi ajuns chestor și ar fi chiar și pe lista pensionarilor la 40 de ani din MAI. Așadar, Busuioc ar fi ofițer acoperit în Guvernul PSD. El ar fi fost implicat în mai multe afaceri cu retrocedări, de unde și sprijinul acordat de șeful PSD și de acela al PNL. Mihai Busuioc nu a răspuns solicitării Cotidianul cu privire la perioada care-i lipsește din CV, de la terminarea liceului până la înscrierea la facultate, pe care a început-o la 24 de ani, când ar fi trebuit să o termine. Potrivit CV-ului, el a avut primul serviciu la 21 de ani, între 1995 şi 1999. Pe atunci, oficial, el era un simplu absolvent de liceu, dar ocupa funcția de conducător de Carte Funciară – Biroul Judecătoriei Sector 4, București. Funcțiile pe care Busuioc le-a obținut ulterior nu le-ar fi avut dacă nu ar fi fost un om sigur al sistemului. La solicitarea Cotidianul, Școala de Poliție de la Câmpina neagă că ar fi avut un absolvent cu numele Mihai Busuioc născut în 1974.

Director cu stagiu de trei ani

Din CV-ul lui Mihai Busuioc lipsesc niște ani, respectiv perioada de la terminarea liceului până la intrarea la primul job. La 24 de ani, între 1998 și 2002, el a fost student la Facultatea de Drept a Universităţii „Nicolae Titulescu“ din București. Pe toată perioada studiilor, el a muncit. Încă nu terminase facultatea (2001) când Mihai Busuioc era deja lector la Centrul de Pregătire a personalului auxiliar și de specialitate din cadrul Ministerului Justiției. În același timp, deși nu avea studiile finalizate, el fusese avansat, potrivit CV-ului personal, la funcția de conducător principal de Carte Funciară la același birou unde își începuse cariera. După doi ani de la terminarea Facultății de Drept, din octombrie până în decembrie 2004, tânărul jurist Busuioc a lucrat un timp la registratura Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). După doar două luni de „rodaj“, el a fost propulsat „consultant pe probleme de Carte Funciară“, lucrând la proiectul finanțat de Banca Mondială prin care se dorea înființarea Cadastrului General al României. În acest interval, 2004-2006, Busuioc a făcut un curs postuniversitar la Universitatea Transilvania din Brașov, unde s-a specializat în Drept Notarial și Proceduri Speciale. Ascensiunea furtunoasă a lui Busuioc a continuat. După doar o lună și jumătate în poziția de șef serviciu la ANCPI, el a fost propulsat în funcția de director general adjunct, iar în martie 2006 a ajuns director general și președinte al Consiliului de Administrație. În timp ce făcea și Colegiul Național de Apărare și un master în Drept Funciar, el a fost în mod ciudat retrogradat la funcția de director general adjunct. Busuioc nu a suportat prea ușor umilința. El s-a înscris în 2009 la un program de formare pentru înalți funcționari publici. Așa a ajuns să fie repus în funcție. În 2013 a fost numit director al Corpului de Control al ANCPI, unde a avut posibilitatea să țină în sertar ceea ce nu fusese în regulă în activitatea sa la ANCPI. În februarie 2014, Busuioc a intrat în Ministerul Dezvoltării Regionale, pe funcția de consilier-secretar de stat, unde a lucrat până în ianuarie 2017, când a fost numit secretar general al Guvernului.

Averea șefului SGG

Potrivit declarației de avere, în 1998 Mihai Busuioc și-a făcut o poliță de asigurare, în care a acumulat 33.000 lei. Este clar că el dispunea de venituri la acel moment pentru a putea achita ratele poliței, dar nu spune unde a lucrat. Busuioc declară că familia sa deține 59% dintr-un teren intravilan de 1.688 mp și un apartament care-i aparține doar lui. În schimb, lui Busuioc în plac depunerile bancare. Contul curent arată că are 76.626 lei și 91,54 euro, în depozite are 166.958 euro și 33.625 dolari, iar în alte fonduri de investiții deține 442.298 lei. Alte 27.000 euro sunt bani împrumutați apropiaților săi. În 2016, Busuioc a încasat de la Ministerul Dezvoltării Regionale 102.414 lei (peste 8.500 lei pe lună). El a „ciugulit“ de la cele cinci Consilii de Administrație alte 42.732 de lei. Busuioc este membru CA la ANOFM, ANL, Romarm, UM Plopeni şi CNI, în condițiile în care legea permite să fie membru în cel mult trei consilii de administraţie/supraveghere. Cu toate acestea, nu a ajuns să câștige cât soția sa, notarul Iulia Busuioc. Aceasta a înregistrat venituri de 198.778 lei în 2016, de aproape patru ori mai mari decât în 2015. Mihai Busuioc nu declară nicio mașină, nici bijuterii.

Oportunism politic

Mihai Busuioc este în prezent un personaj apropiat de șeful PSD, Liviu Dragnea. Presa a consemnat că la ascensiunea sa a contribuit pedelistul Vasile Blaga. Liberalii susțin că Elena Udrea este cea care l-ar fi susținut pe Busuioc pe lângă Dragnea, iar pentru ascensiunea acestuia, Udrea ar fi colaborat perfect și cu Blaga, și cu Dragnea. Analiza evoluției sale profesionale arată că Mihai Busuioc a avut susținerea ambelor tabere: PSD și PDL. Mihai Busuioc anunța până de curând că lucrează la înființarea Agenției pentru Administrarea Bunurilor Statului. Probabil se va răzgândi după ce va prelua funcția de președinte al Curții de Conturi a României.

Pierderile lui Busuioc

După numirea sa la Curtea de Conturi, Mihai Busuioc nu va mai face parte din elita celor 11 oameni din România plătiți de stat cu 500 euro/oră. Este vorba despre membrii Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, care funcţionează în cadrul Eximbank, banca de stat pentru comerțul exterior. Indemnizaţia fiecăruia dintre cei 11 membri ai Comitetului este de 4.500 euro pentru fiecare lună, sumă pe care Busuioc nu a declarat-o. Având în vedere că, de obicei, comitetul se întruneşte pentru câteva ore de două ori pe lună, rezultă că membrii acestuia sunt cei mai bine plătiţi bugetari, încasând undeva la 500 euro pe oră. De asemenea, Busuioc va fi înlocuit în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, unde avea mandat de 4 ani. Ca membru al CS OMV Petrom, el încasa 20.000 euro pe an.

La ce întrebări a refuzat să ne răspundă Mihai Busuioc:

Ați absolvit Școala de Poliție de la Câmpina? Ați fost chestor de poliție? Ați lucrat în Bancorex? Dacă da, la ce departament?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Gabriela Dinescu 208 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.