Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a explicat vineri într-o conferință de presă cum vede problema creditelor în franci elvețieni. În opinia lui Isărescu, „cea mai bună abordare, din experiența trecutului, este să lași lucrurile să se așeze”.
„Aici e vorba de bani. Și de bani mulți, fie că e vorba de debitori fie de creditori. Nu e bine să reacționezi emoțional”, a spus guvernatorul BNR.
Isărescu spune că mesajul BNR către Parlament este: să se meargă pe mai multe soluții individuale, nu către una generală.
Conversia în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi pentru băncile care au acordat astfel de credite de 5,7 miliarde lei, reprezentând 0,8% din PIB, iar cu un plus de 20%, aşa cum solicită consumatorii, se ajunge la pierderi de 4,5 miliarde euro (0,6% din PIB), a declarat guvernatorul BNR.
Principalele declarații ale lui Isărescu:
A fost într-adevăr un șoc major, generat de o apreciere de 22% a francului, după ce Banca Elveției a renunțat la pragul de 1.2
Pur și simplu Banca Elveției a evaluat că nu poate face față în continuare acestui curs fix
Prin relativitate, o apreciere înseamnă depreciere de cealaltă parte
Cea mai bună abordare, din experiența trecutului, este să lași lucrurile să se așeze
În plus, aici e vorba de bani. Și de bani mulți, fie că e vorba de debitori, fie de creditori
Nu e bine să reacționezi emoțional
Săptămana trecută se cerea o OUG prin care să se fixeze cursul. Cine și cum ar fi acoperit diferența? Practic nici nu s-ar fi putut realiza acest lucru
A fost o idee că BNR ar putea fixa doar cursul dintre leu și franc, prin intervenții pe francul elvețian. Câtă vreme există arbitraj mondial, nu se poate face așa ceva
La o paritate de 1:1 intre chf si euro, revenirea cursului la nivelul din 14 ianuarie a leului ar însemna o intervenție a BNR de a aduce euro la 3.7, o acțiune nesustenabilă cu costuri foarte mari la nivelul rezervei valutare și cu efecte negative asupra exporturilor
O altă abordare la fel de nerealistă este interzicerea creditării în franci elvețieni. Așa ceva ar veni în contradicție cu tot ce se întâmplă în UE. În 2006 am liberalizat contul de capital, iar această liberalizare are și riscuri.
Interdicția creditelor în franci ar fi fost o excludere din zona convertibilității totale
Uitați-vă și la investițiile elvețienilor la noi: peste două miliarde, proveniți din foarte multe zone de business. Toate aceste afaceri se fac în franci elvețieni. Avem cam 60.000 de angajati ai firmelor cu capital elvețian
Depozitele în franci elvețieni din băncile din România sunt de circa 1,1 miliarde chf
Să numești francul elvețian monedă toxică este un derapaj verbal
Un sfert dintre debitorii în franci au credite de sub 4000 de chf. Ca valoare, ele sunt foarte omogene. De aceea o abordare globală este foarte dificilă.
Jumătate dintre debitorii în chf au venituri de sub 1500 de lei
Șocul extern nu a putut fi prevenit, el poate fi cel mult administrat
Nu poți trata la fel debitorii cu venituri de sub 700 de lei cu cei care au venituri de peste 7000 de lei
Destinațiile creditelor sunt diferite: doar o treime sunt pentru casă. Circa 60% sunt credite de consum. Unii și-au luat mașină, alții au călătorit în străinătate.
40% din credite au scadența reziduală de sub 5 ani. Alte 40% – scadența e de peste 15 ani.
Creditele în franci nu reprezintă un risc sistemic
Mesajul nostru către Parlament va fi acesta: să se meargă pe mai multe soluții individuale, nu către una generală.
Soluții realiste: Negociere între părți, conversie la cursul zilei, eventual cu un discount, și reducerea temporară a dobânzii
Suntem pentru împărțirea costurilor între bănci și clienți, dar prin negociere.
Rescadențarea creditelor este și ea o soluție
Reglementările recente ale BNR sunt pentru a facilita conversia
Suntem pentru împărțirea costurilor între bănci și clienți, dar prin negociere.
Rescadențarea creditelor este și ea o soluție
Reglementările recente ale BNR sunt pentru a facilita conversia
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.