Investiții imense blocate de prostie și șpagă

De-a lungul vremii, multe investiții mari au fost blocate, iar investitorii puși pe fugă nu numai de prostie, ci și de corupția din România. Proiectul Esplanada este însă în top. Investiția de lângă Biblioteca Națională, în valoare de miliarde de euro, a fost ratată. Povestea modului în care primarul Oprescu și alți politicieni au gonit grămezile de bani în alte state europene este halucinantă. Proiectul Esplanada ar fi trebuit să fie gata acum. După realizare, statul român ar fi urmat să beneficieze de o clădire în valoare de peste 40 milioane euro, cu spații de birouri, pentru instituții ale statului, de circa 12.000 de metri pătrați, precum și cu parcări subterane publice. Întregul ansamblu ar fi trebuit să revină statului după 49 de ani, când expira parteneriatul cu dezvoltatorul proiectului.

Proiectul Esplanada de lângă Biblioteca Națională, realizat de firma Trigranit, ar fi trebuit să fie gata acum. Potrivit contractului, care nu s-a finalizat, afacerea trebuia să fie un parteneriat public/privat între statul român și compania menționată.

Cotidianul: Cum a reușit Bucureștiul să rateze o investiție de un miliard de euro?

Dan Ghibernea: Așa cum a reușit să piardă și alte investiții. Proiectul Esplanada, care era planificat pentru zona din Piața Unirii, practic kilometrul zero al Bucureștiului, era un proiect pe 107.000 de metri pătrați și 800.000 de metri pătrați construiți. Investițiile directe erau de un miliard de euro și alte 3 miliarde euro erau investiții conexe. Este mare păcat, numai macheta a costat foarte mult, pentru că acest centru ar fi fost impunător, reprezentativ, extraordinar. Seamănă cu cartierul La Defense din Paris sau Canary Wharf din Londra. În 8 ani, acesta era termenul de finalizare a proiectului, ar fi devenit centrul financiar al Europei Centrale și de Est. Marile bănci ale Europei deja semnaseră contracte de preînchiriere, ele ar fi gestionat marile afaceri pentru Europa Centrală și de Est.

– Cât ar fi câștigat Primăria de pe urma proiectului?

– Nu am un estimat, dar ar fi câștigat foarte mult. Să nu mai vorbim despre locurile de muncă timp de 8 ani, care ar fi fost între 800 și 1.000 numai în construcții, ar fi fost un mall foarte mare, la parametri internaționali, apartamente foarte frumoase și ar fi fost un cartier de zgârie-nori, ceea ce Bucureștiul nu are.

Oprescu și Finanțele au trimis banii în Polonia

– Unde s-a împotmolit proiectul?

– Contractul cu Ministerul Dezvoltării a fost semnat pe la începutul anului 2009. Era de fapt un parteneriat între firma Trigranit – Primăria Bucureștiului și Ministerul Dezvoltării. Legea spune că era nevoie de câteva avize: de la Consiliul Legislativ, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor. Au fost luate toate avizele, în afară de cel al Finanțelor. Nu mă întrebați de ce. Este o enigmă. În al doilea rând, este vorba despre apetitul foarte scăzut pentru acest proiect al fostului primar general Sorin Oprescu. A contat foarte mult. Acolo erau niște terenuri care trebuiau retrocedate, se începuse discuția cu proprietarii care erau de acord să vândă, dar procesul s-a întrerupt deodată. Un investitor mare cum este Trigranit nu poate să-și blocheze banii, un miliard de euro, să aștepte decizia guvernanților României. Acești bani au fost redirecționați spre Polonia și Croația, unde s-au realizat niște proiecte superbe. Asta este, din păcate.

– Dvs i-ați atras, ați contactat această firmă să vină în România?

– Nu. Ei erau deja în România, aveau și alte proiecte la Brașov, la Constanța, în București. M-au ales pe mine să le conduc afacerea în România, până începe efectiv proiectul. Din păcate, firma s-a retras total din România, a înghețat orice proiect. De supărare că, după ce a cheltuit 3-4 milioane de euro în cei câțiva ani cât au avut loc negocierile, nu a realizat nimic. Oamenii au închis birourile și au plecat. Nu-i mai interesează deloc prezența în România, cu toate că au zeci de hectare de teren cumpărate. Vreo 24 de ha au în Brașov, într-o zonă foarte bună. 60-70 de ha au lângă București, pe drumul spre mare. Au preferat să țină blocate aceste terenuri și nu știu până când.

Despre viziune și dragoste de țară sau lipsa lor

– Ce le lipsește autorităților să nu mai rateze asemenea proiecte?

– Viziunea, în primul rând, și puțină dragoste față de București, ca să nu spun față de țară. Trebuie să fii nebun, inconștient, iresponsabil să nu stai și-n cap să nu faci un asemenea proiect. România nu ar fi putut niciodată să investească un miliard de euro într-un astfel de proiect și ne-ar fi adus beneficii enorme. Dacă nu ai viziune și puțină dragoste pentru locul unde ești, ajungem unde suntem.

– De unde vine această firmă, cine este ea?

– Este o multinațională care are sediul la Budapesta. Din ea fac parte oameni de afaceri extrem de bogați din Canada, lordul Rothschild și familia sa din Marea Britanie. S-a ales ca sediul să fie la Budapesta pentru că era mai aproape de Europa Centrală și de Est. De asemenea, Sandor Demjan, unul dintre cei mai bogați oameni din Ungaria. Fiecare dintre ei deține între 25 și 30% din acțiuni, nu are niciunul pachet majoritar.

– Oamenii de afaceri din Marea Britanie ar vrea să investească în România?

– Perioada 2000-2005 era una de preaderare a României la UE. Lucrurile erau complet schimbate față de ceea ce este astăzi sau ce ar trebui să fie astăzi. Businessul englez este unul extrem de serios, cu niște reguli foarte clare. Oamenii de afaceri se îndreaptă spre niște zone care seamănă foarte mult cu businessul lor. Dacă simt că sunt tratați cu neseriozitate sau cu superficialitate, fără să facă scandal, se întorc și pleacă. S-a întâmplat de câteva ori și în România acest lucru. Ei au un business serios în Polonia, pentru că oamenii de acolo sunt mai serioși decât noi. Lucrează și în Ungaria bine, dar la noi nu se simt confortabil. Într-o țară unde se schimbă legislația fiscală de două ori pe an și bâlbâim de 10 ori pe zi o lege, cine poate să aibă încredere să vină?! Aici vorbim despre bani mulți și dacă faci o greșeală, ai repercusiuni ani de zile.

– Ce se va întâmpla odată cu Brexitul?

– Eu sunt convins că, cu resursele financiare și umane pe care le are, Marea Britanie va supraviețui Brexitului și se va întări. Va ieși.

Carte de vizită

La începutul anilor ᾽90, Dan Ghibernea a avut două proiecte de suflet. El a condus două posturi de radio: Europa FM și Radio 21. Spune că acea perioadă a fost cea mai frumoasă din viața lui. Timp de trei ani a fost parlamentar PDSR de Argeș. A urmat episodul Londra, unde a fost ambasador 5 ani și jumătate. Când s-a întors, a vrut să intre în zona privată, să nu mai aibă de-a face cu statul. A urmat afacerea Trigranit, iar acum lucrează la o firmă din domeniul serviciilor petroliere, care este „o firmă românească, cu mamă austriacă“.

Mesaj către Gabriela Firea:

„I-aș recomanda doamnei Firea să lucreze ca un croitor bun. Adică să măsoare de trei ori și să taie o dată. Nu invers“.

Zvonuri urbane: de neconceput o afacere fără șpagă

La sfârșitul anului 2009 s-a întâmplat ceea ce era previzibil: acordul semnat cu societatea Trigranit a expirat și nu a fost prelungit.

Proiectul a fost abandonat după ce Primăria Municipiului București cheltuise în mandatul lui Adriean Videanu peste trei milioane euro pentru a cumpăra terenuri în zonă. Deși în campania electorală din 2008 Sorin Oprescu vorbise despre un parc lângă Biblioteca Națională, plin cu căprioare și iepurași, în cei 7 ani, cât a stat la Primăria Capitalei, nu a făcut nimic. Surse din anturajul său povesteau că afacerea cu Trigranit a „picat“ deoarece canadienii au refuzat să dea șpaga mult dorită.

„Mi-am spus că nu poți conduce o afacere media și să fii și parlamentar. Din oricare partid ai fi, nu te crede nimeni că ești independent. Spre surprinderea mea, cât am fost ambasador la Londra, multe personalități politice s-au perindat pe acolo. M-aș întoarce în presă, dar lucrurile s-au schimbat, eu m-am maturizat, probabil că acum conducătorii de media trebuie să fie puțin mai tineri, sufletul meu a rămas acolo și m-aș întoarce. În politică nu m-aș întoarce niciodată. În politică dacă intri, vrei să faci ceva. Mi-am dat seama că, din păcate, nu poți face mare lucru. Cei care pot să facă, vedem la televizor ce fac“, comentează Dan Ghibernea.

Proiecte ratate

Mercedes negocia cu România în 2010 pentru a deschide o uzină. Lipsa de discreție i-a făcut pe nemţi să aleagă o mică localitate din Ungaria, unde au adus investiţii de 1,2 miliarde euro şi 5.000 de locuri de muncă.

Autostrada suspendată a fost evaluată la 1,6 miliarde euro. Proiectul urma să beneficieze de contribuţia unor arhitecţi chinezi, de documentaţia făcută de ruşi şi verificată de olandezi, cu investitori coreeni. Sorin Oprescu a anunțat modificarea proiectului cu 40 km în plus.

Inelul feroviar din jurul Capitalei a fost evaluat la 300 milioane euro. Investiția coreeană prevedea electrificarea a 12 kilometri de cale ferată, dublarea liniilor, modernizarea gărilor şi coordonarea cu transportul public din Bucureşti.

Casa Radio trebuia să devină un mare centru comercial realizat cu un grup de acţionari israelieni. Proiectul nu a obținut avizul de construcție din cauza dimensiunilor prea mari.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.