Invitaţie în lumea Thaliei

Teatrul Naţional Bucureşti

Magia copilăriei, sărbătoarea Floriilor

Ca într-un basm frumos, primăvară după primăvară, Teatrul Naţional pentru Copii mai creşte cu un an, în Duminica Floriilor.

Inspirat parcă de un gând eminescian, „Cu cât suntem mai naţionali, cu atât vom fi mai universali”, proiectul actorului Marian Râlea şi al Fundaţiei Abracadabra a prins viaţă, în anul 2001, cu sprijinul Teatrului Naţional din Bucureşti. De atunci, matineele duminicale sunt aşteptate la TNB cu bucurie, de copii şi de părinţi.

Un proiect longeviv, al cărui succes s-a datorat în primul rând caracterului interactiv al spectacolelor. Copiii sunt antrenaţi în joc alături de actori şi împreună dau viaţă poveştii cu fantezie şi cu haz. Niciun spectacol nu seamănă cu celălalt, pentru că aici, în fiecare duminică, are loc câte o premieră.

Copiii s-au întâlnit de-a lungul vremii cu autori importanţi ai literaturii române şi universale şi au intrat în lumea basmelor, ca într-o magie, ajutaţi de câteva elemente de costum şi de decor. Învingându-şi teama, micuţii juc-actori au devenit, pentru o duminică de neuitat, eroi de poveste. Amintim, cu ocazia acestei aniversări, câteva dintre titlurile stagiunilor trecute: „Tinereţe fără bătrâneţe”, după Petre Ispirescu, „Făt-Frumos din lacrimă”, după Mihai Eminescu, „Poveştile domnului Caragiale”, după cele patru poveşti ale marelui scriitor român, „Jocul de-a Shakespeare”, povestiri după piesele lui Shakespeare de Mary şi Charles Lamb, „Vrei să-ţi spun o poveste?”, după poveştile lui Ion Creangă („Harap Alb”, „Punguţa cu doi bani”, „Fata moşului şi fata babei”, „Dănilă Prepeleac”).

Protejat de magia florilor şi de creanga de salcie sfinţită în ziua de Florii, Teatrul Naţional pentru Copii a ajuns la o nouă aniversare. Iar „Povestea continuă în fiecare duminică, la Sala Media a TNB ne încredinţează actorul Marian Râlea. Dacă mai credem în magia copilăriei, sărbătoarea Floriilor, care pică în acest an în a 13-a zi a lunii aprilie, este de bun augur pentru cea de-a 13-a noastră aniversare. Fără prezenţa dumneavoastră în sală, acest proiect nu ar fi existat. Vă mulţumim, dragi şi mici spectatori, dar şi dumneavoastră, scumpilor noştri părinţi, pentru aplauzele pe care ni le-aţi oferit pe parcursul acestor ani. Şi pentru că este zi de sărbătoare în duminica Floriilor, «La mulţi ani» celor care poartă nume de floare!”, urează iniţiatorul acestui program, Marian Râlea.

Amintim că, în această duminică, dinaintea Floriilor, la Teatrul Naţional pentru Copii va avea loc un bal. Toţi prinţii sunt aşteptaţi să o aleagă pe Zâna Florilor!

“Tectonica sentimentelor”

Ilinca Goia şi Liviu Lucaci în Tectonica sentimentelor

“Tectonica sentimentelor” ne dezvăluie un joc al orgoliilor în care un bărbat devine miza pentru care patru femei au hotărât să lupte: speranţa, dragostea pură, şansa pe care niciodată nu au avut-o, dovada că îşi pot depăşi condiţia. Povestea pătrunde în viaţa intimă a Parisului zilelor noastre, cel sofisticat, al băuturilor fine şi al hainelor scumpe, dar şi cel al străzii, al luptei dure pentru supravieţuire. Celebrul dramaturg şi scriitor francez Eric-Emmanuel Schmitt imaginează două personaje provenind chiar din România, ţara atâtor prejudecăţi, unde promisiunea e întotdeauna în altă parte.

Într-un decor redus la esenţial, “Tectonica sentimentelor” ne arată că între alb şi negru e loc şi pentru roşu şi că a iubi nu este deloc uşor.

Eric-Emmanuel Schmitt a finalizat “Tectonica sentimentelor” în 2008, când a hotărât că o va monta el însuşi, la “Théâtre Marigny” din Paris. Piesa tratează teme care l-au preocupat constant pe autor precum întâlnirea dintre umilinţă şi orgoliu în dragoste sau confruntarea dintre adevăr şi minciună. „Trebuie să acceptăm să trăim în complexitate. Niciodată să nu simplificăm! Niciodată să nu amputăm! Cei care pretind că pot suprima dificultăţile sau contradicţiile existenţei, aceia sunt impostori!”, declara dramaturgul într-un interviu. Eric-Emmanuel Schmitt, romancier şi dramaturg francez, stabilit la Bruxelles, este unul dintre cei mai citiţi scriitori de limba franceză din lume, fiind tradus şi jucat în peste 50 de ţări şi deţinând numeroase premii internaţionale.

“Dragostea rămâne tema preferată, atât a celor preocupaţi de film sau de teatru, cât şi a consumatorilor de literatură. Tema este expusă sub o multitudine de aspecte, de la iubirea romantică, la dragostea carnal şi interesează orice fiinţă umană. «Tectonica sentimentelor» devine astăzi, la noi, în regia lui Nicolae Scarlat, o premieră pe ţară. Alegerea repertorială este meritorie, iar premiera se anunţă a figura pe afişul Naţionalului mai multe stagiuni, pentru că spectacolul speculează cu rafinament această temă, iar actriţele distribuite – Ilinca Goia, Tamara Creţulescu, Carmen Ionescu şi Valentina Zaharia – sunt minunate, tratând minuţios, la nuanţă partiturile ce le revin.

[…] «Tectonica sentimentelor» este un spectacol pentru toate gusturile despre «filosofia» dragostei, o telenovelă stilată, interpretată atractiv, ce merită a fi vizionată pentru că nu va dezamăgi pe nimeni”, scria criticul Ileana Lucaciu.

Regia: Nicolae Scarlat.

Scenografie: Ştefania Cenean.

Distribuţia: Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Tamara Creţulescu, Carmen Ionescu, Valentina Zaharia.

Data reprezentaţiilor: 11 aprilie şi 15 aprilie, ora 19.30.

“Idolul şi Ion Anapoda”

Dan Puric şi Ileana Stana Ionescu în Idolul şi Ion Anapoda

O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici, G.M. Zamfirescu . Eroul piesei, un subtil raţionalist, ne arată cum se poate răzbi, cu delicateţe, dar şi cu o anume fermitate venită dintr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale, într-o lume pestriţă, ca a noastră.

O mătuşă care n-a renunţat încă la viaţă, o nepoată frumoasă şi proastă, un băiat deştept, un musafir nepoftit, o haimana inteligentă şi servitoarea care se preschimbă, ca-n poveste, în idolul din vis alcătuiesc micul univers al unui om… anapoda. Anapoda pentru cei croiţi fără alte idealuri decât cele materiale. La final, o neaşteptată poveste de iubire, care ne redă speranţa în victoria unor valori tot mai rare, cum ar fi nobleţea de caracter şi forţa magică a iubirii.

“Duceţi-vă să vedeţi acest cuceritor spectacol! Veţi pleca încântaţi de ritmul şi umorul special pe care Ion Cojar îl imprimă acestei dulci-amare comedii. Veţi avea palmele încinse de atâta aplaudat! Cum să nu-l aplauzi pe Dan Puric – el e Ion cel Anapoda, desigur! -, care şi cu acest rol ne demonstrează că se joacă, precum un veritabil magician, cu harul lui, scoţând la iveală, cu fiecare rol pe care-l creează, alte şi alte scânteieri de inteligenţă, de spirit, de haz, de originalitate. Toţi sunt excelenţi în spectacol. Şi Ileana Olteanu, şi Irina Cojar, şi Mimi Brănescu, şi Matei Alexandru, şi Afrodita Andone. Dar cu totul extraordinară este Ileana Stana Ionescu, cea care apărea şi în varianta de acum 15 ani a spectacolului, tot în rolul Stăvăroaiei”, nota Silvia Kerim.

Distribuţia: Dan Puric, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Irina Cojar, Silviu Biriş, Alexandru Hasnaş, Afrodita Androne, Erika Băieşu.

Regia: Ion Cojar.

Scenografie: Ştefania Cenean , Ştefan Caragiu.

Spectacolul poate fi vizionat în data de 11 aprilie, ora 19.30.

“Bârfe, zvonuri şi minciuni”

Cecilia Bârbora şi Monica Davidescu în Bârfe, zvonuri şi minciuni

O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului, chiar la aniversarea căsătoriei. Crimă? Tentativă de sinucidere? Sau şi una, şi cealaltă? Misterul trebuie elucidat pe loc de către invitaţii la petrecere, orice scurgere de informaţie le-ar pune în pericol cariera.

Suntem martorii unei situaţii atât de grave încât suspansul se amplifică, spaima devine comică, umorul erupe.

Cu o acţiune construită în stilul filmelor poliţiste, dar în ritm de comedie, piesa lui Neil Simon, celebrul scenarist şi dramaturg american, pare desprinsă din realitatea imediată. Dacă vă sună cunoscută ştirea că „un personaj” a încercat să se sinucidă, iar glonţul doar i-a atins urechea, este o simplă coincidenţă… Orice asemănare cu personaje din viaţa reală este pur întâmplătoare.

„Toate personajele prezente sunt descrise ca fiind principale. Fiecare cuplu este bine conturat, având o structură aparte, dar împreună formează omogenitatea grupului. Părerile, bârfele, minciunile şi desigur zvonurile nu sunt decât nişte elemente ce le sudează relaţiile. (…) trebuie de remarcat faptul că actorii, dirijaţi de regizor, joacă cu un temperament nebun, ţin «în mâini» textul, de altfel deloc uşor. E un spectacol «de echipă», cu interpreţi de acelaşi calibru, care se completează excepţional în scenă. E omogen, ca şi piesa lui Neil Simon, fără să iasă în evidenţă regia, jocul unui actor, scenografia. Da, s-a văzut echipa, s-a văzut efortul comun, cel de a-l face pe spectator să se simtă relaxat, urmărind o «petrecere» la care ajung nu numai zvonuri, ci şi bârfe, şi minciuni… Ca pe la noi!”, comentează Maria Sârbu.

Regia: Ion Caramitru.

Decoruri: Cătălin Ionescu Arbore.

Costume: Liliana Cenean.

Ilustraţie muzicală: Ion Caramitru.

Distribuţia: Monica Davidescu, Marius Bodochi, Cecilia Bârbora, Silviu Biriş, Armand Calotă, Rodica Ionescu, Oana Ioachim, Gavril Pătru, Victoria Dicu, Dorin Andone.

Data reprezentaţiilor: 12 aprilie şi 13 aprilie, ora 19.30.

Teatrul Tamási Áron

Încă un spectacol “Hamlet”

Hamlet la Teatrul Tamasi Aron

Pe data de 7 aprilie, luni, de la ora 19.00 a avut loc încă un spectacol “Hamlet” în Teatrul Tamási Áron cu titrare în limba română. Spectacolul montat de regizorul László Bocsárdi este un spectacol de mare succes al teatrului maghiar din Sf. Gheorghe, care, după multiplele nominalizări la Premiile UNITER 2014, pe data de 1 mai va fi prezentat şi în cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare de la Craiova, iar recent a fost invitat şi la Budapesta, unde va fi jucat pe data de 5 mai în Teatrul “Katona József”.

Text complex, care atinge multe din temele preferate ale lui Shakespeare – lupta pentru putere, dragostea, trădarea, răzbunarea –, piesa “Hamlet” este deschisă spre infinite interpretări şi abordări scenice. Relaţia fiu-tată, moştenirea, incestul, problematica iubirii şi a prieteniei – toate acestea se împletesc într-o complicată urzeală, prin care se întrevăd, ca nişte firave fire de bătătură, personajele, cu întreaga lor poveste.

Bocsárdi László îşi construieşte spectacolul mizând chiar pe această complexitate de straturi, interpretări, puncte de vedere, în sensul că merge pe urmele fiecărui personaj, cu adevărul şi dreptatea lui, care îi legitimează gesturile şi din perspectiva cărora regizorul reface toate întâmplările. Prins în mijlocul acestei complicate ţesături de pasiuni şi adevăruri personale, Hamlet e pe cale să piardă drumul către adevărul pentru care se zbate.

Spectacolul trupei Teatrului “Tamási Áron”este aşadar o aventură a descifrării de sensuri, a interpretării, care relevă adâncimea universului hamletian, un univers ce poartă amprenta stilului bocsárdian – amestec de viziuni traversate de emoţie, dar şi de ironia inerentă unei priviri detaşate faţă de lumea „ieşită din matcă” din tragedia lui Shakespeare…

Din distribuţie fac parte: Mátray László, Pálffy Tibor, Szakács László, D. Albu Annamária, Benedek Ágnes, Kolcsár József, Kónya-Ütő Bence, Nemes Levente, Nagy Alfréd / Derzsi Dezső, Diószegi Attila, Gajzágó Zsuzsa, Erdei Gábor. Colaboratori în realizarea spectacolului: Sebestyén Rita Júlia (dramaturgia), Bartha József (scenografia), Dobre Kóthay Judit (costumele), Kónya-Ütő Bence (prelucrări muzicale). Spectacolul a fost realizat în coproducţie cu Teatrul Cetăţii din Gyula (Ungaria), în cadrul evenimentelor organizate cu ocazia aniversării a 50 de ani de existenţă a Teatrului Cetăţii.

Teatrul Naţional din Iaşi

„Tanti Chanel”, în premieră

Tanti Chanel, în premieră

O tulburătoare poveste despre destinul omului ajuns la capătul drumului.

Un elogiu adus demnităţii umane.

Piesa lui Koleada ,,Tanti Chanel” (în original ,,Baba Chanel”) este un eseu al apusului existenţei omului pe pământ. Scrisă cu mult umor, dar şi cu pronunţate tuşe dramatice şi tragice, ,,Tanti Chanel“ derivă clar din filonul realismului critic al marii literature ruse. Temele lui Dostoievski, Gogol, Cehov se împletesc firesc în opera acestui creator care caută să-şi povestească istoriile sincer până la naturalism. Koleada balansează în piesele sale cu un curaj nebun pe marginea prăpastiei alimentându-se din vertijul spaimei al nesăbuinţei şi al hazardului. Trăirea maximă, marile prăbuşiri interioare, colapsul emoţional pe fondul unei poveşti banale – acestea sunt mijloacele cu care îşi construieşte piesele Koleada şi nu se dezminte nici în ,,Tanti Chanel”.

Bătrânele lui Goia îşi sărbătoresc aniversarea de 10 ani a unui cor jalnic în care sunt soliste. Bucuria le este adumbrită însă de hotărârea Dirijorului, căruia i-a căşunat să facă un rebranding al corului. Cu ultimele forţe (solistele au 90, 85, 80 şi 75 de ani), bătrânele se coalizează într-un protest neputincios împotriva acestui rebranding ucigaş. De fapt, bătrânele se luptă din răsputeri pentru ultimele clipe din viaţa lor…

Distribuţie: Silvia Băleanu Popa, Annemarie Chertic, Irina Răduţu-Codreanu, Andreea Boboc, Alina Mîndru, Andreea Spătaru, Daniel Busuioc.

Regia: Ion Sapdaru.

Pregătire muzicală: Dragoş Mihai Cohal.

Costume: Alina Dincă Puşcaşu.

Decor: Gelu Rîşca.

Spectacolul este programat în 11 şi 26 aprilie la ora 19.30.

Teatrul ACT

„ORFANI”

Orfani, la Teatrul Act

„Teatrul ACT” şi Asociaţia „ProDrama” prezintă thrillerul psihologic „ORFANI” de Dennis Kelly, în regia Elenei Morar. Joi 10 aprilie, la ora 19.00, publicul este aşteptat la un spectacol care explorează modul în care traumele copilăriei şi violenţa în mediul urban pot influenţa viaţa liniştită a unei familii. Distribuţia este formată din Simona Cuciurianu, Ionuţ Grama şi Laurenţiu Bănescu.

Cât de departe poţi merge pentru a-i proteja pe cei dragi?

Helen (Simona Cuciurianu)şi Danny (Ionuţ Grama) iau cina în apartamentul confortabil situat într-un cartier rău famat dintr-un oraș britanic. Dar seara le este dată peste cap de Liam (Laurenţiu Bănescu), fratele lui Helen, care apare brusc la uşă într-o ipostază surprinzătoare, însoţită de explicaţii pe măsură. Urmează o noapte de dezvăluiri şi decizii care ameninţă să destrame, încetul cu încetul, lumea liniștită a cuplului.

Teatrul ACT şi Asociaţia ProDrama prezintă în premieră în România piesa „ORFANI” de Dennis Kelly, într-un spectacol care promite să ţină publicul cu sufletul la gură, ridicând simultan probleme morale şi sociale relevante – loialitatea faţă de familie, responsabilitatea morală faţă de comunitate, răspunderea în faţa legii, discriminarea şi violenţa în mediul urban. Regia este semnată de Elena Morar.

Autorul Dennis Kelly este unul dintre cei mai interesanţi dramaturgi contemporani din Marea Britanie, cunoscut pentru piesele sale „Love and Money“, „DNA“, „Orphans“, dar mai ales pentru scenariul sitcomului „Pulling“ (BBC), care a câştigat British Comedy Award în 2008.

UNATC “I.L. Caragiale”

O ondină şi un cavaler

Ondine, la UNATC

Spectacolul “Ondine” de Jean Giraudoux este examenul de licenţă al clasei de actorie coordonate de prof. univ. dr. Florin Zamfirescu, iar coordonatorul proiectului este Cristina Briciu.

În lunile aprilie, mai, iunie studenţii Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ,,I.L Caragiale” vă prezintă examenele de licenţă! Spectacolul aduce în prim-plan iubirea necondiţionată pe care mulţi dintre noi cu siguranţă am uitat-o. Trăim într-un secol al vitezei, al uitării, dar “Ondine” te va face să te opreşti. De fapt, timpul se va opri iar povestea te va purta către alte lumi, unde supranaturalul se întâlneşte cu umanul. “Ondine” spune o poveste medievală de dragoste dintre o nimfă a apelor şi un cavaler şi nebunia care rezultă din uniunea lor. O poveste incitantă, cu numeroase momente amuzante, dar profundă, o lecţie despre iubirea adevărată.

Sunteţi aşteptaţi la Palatul Copiilor, Sala Mică din Bulevardul Tineretului nr. 8-10 în datele de: 8, 10, 23, 24, 28, 29 aprilie la ora 18.30, 14, 17, 18 mai, la ora 18.30, 7 iunie la ora 18.30.

Din distribuţie: Cătălina Bălălău, Elena Voineag, Ada Galeş, Ana-Bianca Tudorică, Lia Sinchevici, Lucian Rus, Danni Ionescu, Gabriel Chirilă, Tudor Morgovan ş.a.

Scenografia: Andreea Diana Nistor şi Raluca Alexandrescu.
Costume: Andreea Diana Nistor, Raluca Alexandrescu şi Ana Polcovnicu.
Mişcarea scenică: Lorette Enache.
Light design: Daniel Ionescu, Mihai Ciuche, Alex Năstase.
Sound design: Danni Ionescu.

Teatrul Naţional Timişoara

“Iov”

Iov, în premieră la Timişoara

Spirit şi credinţă într-un loc al spiritului şi al credinţei.

În pragul sărbătorilor pascale, Teatrul Naţional vorbeşte despre credinţă şi despre încredere în cea mai recentă premieră a sa. “Iov”, în excepţionala transpunere în versuri a poetului Şerban Foarţă, recreează povestea prea-iubitorului de Dumnezeu, greu încercat pentru devotamentul lui. Spectacolul, realizat în colaborare cu Episcopia Romano-Catolică de Timişoara, este semnat de Sabin Popescu şi îi reuneşte pe actorii Ion Rizea, Damian Oancea, Iuliana Crăescu, Victor Manovici, Alecu Reus, Benone Viziteu, Bogdan Spiridon şi Călin Ionescu. Acestora li se adaugă Zsolt Fehervári (scenografia), Walter Kindl (ilustraţia muzicală), Florian Putere (light design) şi Film&Go (video).

Premiera va avea loc sâmbătă, 12 aprilie, de la ora 20.00, în Domul Romano-Catolic din Piaţa Unirii.

Csilla Varga a primit premiul EMKE

Csilla Varga în Viktor

Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania (EMKE) i-a acordat anul acesta premiul „PoórLili” pentru Csilla Varga, actriţă a Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Premiul i-a fost acordat pentru rolul asumat în dezvoltarea unei limbi teatrale contemporane şi pentru diversitatea rolurilor interpretate.

Csilla Varga face parte din trupa Teatrului Maghiar de Stat Cluj din anul 2000. De atunci, a interpretat multe roluri importante, dintre care amintim: Marina („Unchiul Vania” de A.P. Cehov, regia: Andrei Şerban), Anna („Strigăte şi şoapte” de Ingmar Bergman, regia: Andrei Şerban), Guvernanta („Leonce şi Lena” de Georg Büchner, regia: Gábor Tompa), Mama Ubu („Regele Ubu” de Alfred Jarry, regia: Alain Timar), Juliane Tesman („Hedda Gabler” de Henrik Ibsen, regia: Andrei Şerban), cel mai recent fiind Lili, servitoarea („Victor, sau copiii la putere” de Roger Vitrac, regia: Silviu Purcărete). De asemenea, a mai colaborat şi cu regizori precum Vlad Mugur („Aşa este, dacă vi se pare” de Luigi Pirandello), Matthias Langhoff („Măsură pentru măsură” de William Shakespeare, „Cina festivă a lui Don Juan”, versiunea scenică de Matthias Langhoff şi EszterBiró), David Zinder („Bachantele” de Euripide) sau Mihai Măniuţiu („Moartea lui Danton” de Georg Büchner, „Plugarul şi moartea” de Johannes von Tepl).

Decernarea premiilor EMKE va avea loc sâmbătă, 12 aprilie, ora 14.00, în Sala Festivă a Institutului Teologic Protestant din Cluj.

Godot Cafe-Teatru

Welcome to “Carpathian Garden”!

Carpathian Garden, la Godot Gafe-Teatru

O satiră contemporană la care râzi în loc să plângi.

Spectacolul “Carpathian Garden”, un duo cu Radu Iacoban (text şi regie) şi Tudor Aaron Istodor, se va juca duminică seară, 13 aprilie, de la ora 22.00, la Godot Cafe-Teatru.

Jungla urbană românească e un izvor nesecat de inspiraţie pentru acest happening teatral prezentat de Radu Iacoban şi Tudor Aaron Istodor într-un spectacol 100% românesc. O oră şi douăzeci de minute de tiplogii umane din realitatea românească actuală. O piesă cu umor de bună calitate, cu un limbaj care, chiar dacă pe alocuri devine explicit, nu trece niciodată în trivial.

“Carpathian Garden” este o satiră contemporană în care veţi găsi un meniu complet de specii urbane şi realitate imediată: de la preotul întreprinzător, actorul porno, băiatul de bani gata, prezentatorii de ştiri, până la politicieni, moguli de presă, parcagii.

Iată câteva citate din spectacol:

Şomerul: “Suntem singura ţară în care şmecheria e virtute. Noi nu suntem răi sau buni, capabili sau incapabili. Suntem fraieri sau şmecheri”.

Starul de filme XXX: “Suntem cam pudici noi românii. Ne place să înjurăm, dar când e de dat jos textila… mai greu”.

Mogulul de presă: “În România, libertatea este egală cu sedentarismul, toată lumea trăieşte pe seama televizorului”.

Parcagiul “Bosulică”: “Tre’ să transformăm Românika într-o mare parcare. E nevoie. E ca apa. Ţi-e sete, bei apă. Ieşi cu maşina, tre’ s-o parchezi”.

Politicianul: “În fiecare dimineaţă când ajung la sediul de campanie, ochii colegilor mei sunt plini de lacrimi. Lacrimi vărsate pentru voi, românii!”.

Regizorul şi scenaristul Radu Iacoban spune despre „Carpathian Garden”:

“Am scris textul ăsta cu gândul la oamenii pe care îi văd zi de zi pe stradă, la televizor, în spaţiul public. Am încercat să mă detaşez de stereotipuri şi să-i înţeleg, să îi fac să vorbească pe limba noastră. I-am motivat indiferent de circumstanţe – cel mai greu a fost la băieţaşul de bani gata care a omorât doi oameni într-un accident rutier – şi i-am adus în faţa publicului aşa cum sunt ei: reali, adevăraţi, mereu la întâmpinare. Îmi doresc ca publicul să fie provocat, să râdă de ei şi mai apoi cu ei”.

Regia şi scenariul: Radu Iacoban.

Scenografia: Irina Moscu.

Video şi sound design: Dan Ionescu.

Costume: Sarto Made To Measure.

“Un spectacol la care râzi inteligent. Crudul adevăr este înfiorător de amuzant, prezentat şi interpretat, deci adus la cunoştinţă prin teatru de către cei doi actori. Frumos în acest spectacol este că subtilităţile, dar şi lucrurile arătate pe scenă exact aşa cum sunt, în afară de faptul că stârnesc imediat râsul, nu cad deloc în zona trivialului ori grotescului.” (Revista Teatrală Radio)

“«Carpathian Garden» – trimiterea e evidentă – aduce în scenă personaje-cheie ale existenţei cotidiene din România urbană: parcagiul informal al lui Tudor Istodor e chintesenţa ideii de succes antreprenorial pe piaţa neagră, în timp ce, la antipozi, afaceristul (sau, mă rog, mogulul) de presă jucat de Iacoban e sinteza cinismului post-reuşită, starul porno în costum de Tutankamon întrupează know-how-ul special al vedetelor locale de cancan, iar preotul excelând în strategii de marketing pentru Catedrala Neamului e doar versiunea fără camere de filmat a unei biserici – SRL. Radu Iacoban şi Tudor Istodor joacă bine, foarte bine (Iacoban are o reală vocaţie de entertainer, puţini actori tineri stăpânesc atât de bine interacţiunea cu publicul), textele şarjează, ating absurdul fără să clipească, şi întregul spectacol marşează pe aşteptările publicului şi pe recognoscibilitatea caracterelor. «Carpathian Garden» pariază pe un umor inteligent, pe un teatru popular de mare impact”, scria în Agenda LiterNet.

Radu Iacoban a absolvit UNATC în 2005. Angajat la Teatrul Mic, Radu este o prezenţă constantă atât în teatrul de stat, cât şi în producții underground.

În film a colaborat, printre alţii, cu Sharon Stone şi Andy Garcia în „What about love?”, a jucat în „Zero Theorem”, al lui Terry Gilliam, şi a deţinut unul dintre rolurile principale în „Amintiri din epoca de aur”, segmentul „Vânzătorii de aer”, în regia lui Cristian Mungiu.

„Carpathian Garden” este primul text scris de el, înainte de piesa “În parc” (se joacă şi aceasta tot la Godot Café-Teatru), şi al patrulea spectacol a cărui regie o semnează.

Anul acesta a prezentat Gala Premiilor Gopo alături de Amalia Enache.

Actor de film şi teatru, pe Tudor Aaron Istodor l-aţi putut vedea recent în „Domnişoara Christina” (2013). Din filmografia lui fac parte lungmetraje ca: „Weekend cu mama” (regia: Stere Gulea, 2009), „Blood and Chocolate” (regia: Katja von Garnier, 2007), „Hârtia va fi albastră” (regia: Radu Muntean, 2006), „Tertium non datur” (regia: Lucian Pintilie, 2006), precum şi serialele de televiziune „Băieţi buni” (PRO TV, 2005) sau „Lombarzilor 8” (B1 TV, 2006). A jucat în numeroase scurtmetraje.

Tudor este fiul actorilor Maia Morgenstern şi Claudiu Istodor. A terminat un liceu de informatică, unde a descoperit că e pasionat de teatru. Este unul dintre cei mai buni actori ai tinerei generaţii.

Atunci când nu joacă în piese de teatru sau în filme, Tudor spune că joacă jocuri pe calculator. Sau citeşte şi îşi duce surorile mai mici la filme. 3D.