Continuă să contrarieze purtarea ministrului Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, care, după ce a lansat, ieri, un studiu plin de cifre despre reducerea TVA la pâine la 9%, a refuzat să ofere informaţiile esenţiale şi să răspundă presei la întrebări, deşi premierul Victor Ponta, care era de faţă, tocmai promisese ziariştilor că ministrul îi va lămuri deplin.
La finalul conferinţei de ieri, de la Ministerul Agriculturii, în cadrul căreia a fost prezentat studiul, Victor Ponta se pregătea să plece la Guvern, promiţând că o va lăsa pe Ioana Petrescu să ne dea lămuririle privitoare la impactul reducerii TVA în panificaţie.
„Îmi cer iertare, dacă aveţi vreo întrebare pentru mine…, dacă nu, mă duc la Guvern. V-o las pe doamna ministru ca s-o chinuiţi bine de tot”, a glumit premierul.
Dar Ponta a fost reţinut de încă o întrebare răzleaţă, răsărită dintre ziarişti, astfel că a asistat, mereu pe picior de plecare, la scena în care Ioana Petrescu a refuzat, în mod repetat, să ofere orice clarificare i-a fost solicitată.
Mai mulţi jurnalişti i-au cerut Ministrului Ioana Petrescu să precizeze proporţia cu care a scăzut evaziunea fiscală (Ioana Petrescu informase că evaziunea s-a redus cu 300 de milioane de lei, fără a menţiona, însă, cât înseamnă procentual această cifră). Ioana Petrescu nu a răspuns.
Apoi a fost întrebată care este numărul noilor angajaţi din industria de panificaţie. Din nou, Ioana Petrescu a refuzat să răspundă.
A spus, însă, că studiul va fi postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Apoi a plecat din sală.
Inversarea rolurilor a fost îndeajuns de caraghioasă: Victor Ponta a rămas în urmă, deşi anunţase că ne lasă cu Ioana Petrescu.
Se pare că ministrul finanţelor nu are doar probleme de finanţe, ci şi de racordare la mediul social.
Măsura de reducere a TVA la 9% pentru pâine şi produsele de panificaţie a fost lăudată, ieri, atât de premierul Victor Ponta, cât şi de miniştrii agriculturii şi finanţelor, respectiv Daniel Constantin şi Ioana Petrescu.
Văzută ca un model de succes, această măsură a fost indicată de şeful Guvernului şi pentru alte sectoare alimentare, cum ar fi domeniul legumelor şi fructelor şi cel al cărnii. Victor Ponta a declarat: „Au fost trei elemente esenţiale fără de care niciun proiect de acest gen nu poate avea succes. În primul rând calculele, dar dacă ne bazăm doar pe calcule nu o să mai scădem niciodată niciun fel de a taxe şi nu o să mai luăm niciodată nicio măsură stimulativă. A fost curajul de a lua această măsură (…) şi a fost parteneriatul cu mediul privat, fără de care nu puteam lua această măsură. (…) Doamna Petrescu spunea «mai mulţi angajaţi fiscalizaţi, producţie mai mare, încasări mai mari la buget». Ce putem să ne dorim altceva mai mult, în urma unei măsuri, decât atât? (…) Acest lucru îmi dă speranţă că şi alte măsuri deja adoptate, cum este reducerea CAS, vor avea după un an de zile acelaşi succes. Sigur, dacă facem doar calculele ca la Cotroceni, nu o să mai aprobăm niciodată nimic”.
Potrivit ministrului agriculturii, preţul pâinii a scăzut, în perioada septembrie 2013 – iunie 2014, cu 10,25%.
Impactul bugetar a fost de 281,4 milioane lei, „mult mai mic”, în accepţiunea Ioanei Petrescu, decât estimarea de 281,7 milioane lei făcută iniţial, diferenţa fiind de 300.000 de lei: „În ceea ce priveşte implicaţia asupra veniturilor bugetului general consolidat, determinată de reducerea cotei de TVA de la 24% la 9% asupra livrărilor de făină, pâine şi specialităţi de panificaţie, în perioada septembrie 2013 – iunie 2014, aceasta este de – 281,4 milioane lei, în condiţiile aplicării unui grad de colectare de 73,6%.
În programul evaluat iniţial impactul era de 281,7 milioane lei, înregistrându-se o abatere de program în favoarea bugetului general consolidat de + 0,3 milioane de lei”.
Ministrul finanţelor a subliniat că evaziunea fiscală s-a redus cu circa 300 de milioane de lei, după reducerea TVA la pâine, la 1 septembrie 2014.
În contextul în care Ioana Petrescu a refuzat să menţioneze cât înseamnă, în procente, diminuarea evaziunii fiscale cu 300 de milioane de lei, Aurel Popescu, preşedintele Rompan, a explicat că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, evaziunea din sectorul de panificaţie s-a redus de la 70% la 50%, reprezentanţii patronatului susţinând, însă, că, evaziunea fiscală a scăzut cu doar 200 de milioane de lei.
Ministrul finanţelor a arătat că MFP şi Rompan s-au bazat, la efectuarea calculelor, pe ipoteze diferite, dar că cifrele sunt apropiate, cu excepţia estimărilor privind reducerea evaziunii, cele ale ministerului de resort fiind mai mari.
Potrivit Ioanei Petrescu, producţia de pâine a crescut cu aproape 10.000 de tone de la introducerea măsurii, iar cea de făină – cu 20.000 de tone. Pe segmentul pastelor făinoase, a fost consemnată o creştere de 4%, la cozonaci creşterea a fost de 17%, iar la produse zaharoase, cofetării şi patiserii – de circa 4%.
La rândul său, Daniel Constantin a subliniat: „După un an de zile de la reducerea TVA de la 24% la 9% la pâine, vorbim de un mediu de afaceri mult mai sănătos pentru că nu s-au mai înregistrat insolvenţe sau falimente în sectorul de morărit şi panificaţie şi datorită producţiei fiscalizate avem şi o hrană mai sigură pentru populaţie”.
În acelaşi timp, producţia fiscalizată a cunoscut o creştere cu 16% la făină şi cu 18% la pâine.
Firmele din sectorul de morărit au înregistrat, anul trecut, un profit brut de 67,5 milioane lei, iar cele din sectorul de fabricare a pâinii şi produselor de patiserie au avut câştiguri de 181,8 milioane lei, totalizând 250 milioane lei, faţă de 169 milioane lei în anul precedent.
Ioana Petrescu a precizat că, pentru prima dată, în semestrul al doilea din 2013, profitul brut realizat în activitatea de fabricare a pâinii şi a produselor de patiserie a fost mai mare decât pierderea netă din sector. Totodată, rata profitabilităţii a devenit pozitivă, fiind de 0,82%, faţă de -3,21% în primul semestru şi -4,79% în semestrul al doilea din 2012.
Potrivit ministrului de resort, exportul de făină a crescut, în intervalul septembrie 2013 – mai 2014, cu aproape 34%, iar cel de produse de brutărie – cu 28,5%.
În aceste condiţii, premierul Ponta le-a cerut miniştrilor finanţelor şi agriculturii să pregătească scăderea TVA şi pentru alte produse agroalimentare, cum ar fi legumele, fructele sau carnea, după reducerea operată la pâine.
Oficialul a ţinut să menţioneze că îi va susţine, anul viitor, în adoptarea acestei măsuri, chiar dacă nu va mai fi „în aceeaşi echipă”: „Dacă va fi un nou Guvern, eu nu vreau să mă angajez în numele noului Guvern, vreau doar să spun ceea ce cred că e bine de făcut în continuare, dar responsabilitatea va fi a noului Guvern”.
Fermierii vor începe să primească, din16 octombrie, avansurile pentru plăţile pe suprafaţă, urmând ca Ministerul Agriculturii să plătească, până la finalul lunii viitoare, circa 600 milioane euro, potrivit lui Daniel Constantin.
Sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de minim 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare.
Ponta nu va elabora bugetul pe 2015
Victor Ponta a subliniat că bugetul de stat pentru 2015 nu va fi elaborat în perioada în care domnia sa va ocupa postul de premier.
„Este anormal să fac eu bugetul pentru altcineva”, a explicat primul ministru, menţionând că Ministerul Agriculturii va beneficia de sume suplimentare la a doua rectificare bugetară din acest an, programată pentru sfârşitul lunii septembrie.
Reprezentanţii Guvernului şi cei ai BNR dis¬scută, în această săptămână, la Bruxelles, pe marginea evaluării acordului cu FMI, CE şi Banca Mondială. Dezbaterile au loc în premieră în afara ţării şi fără participarea Preşedinţiei, a partidelor politice sau a sindicatelor, iar pe agendă figurează şi cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, potrivit programului, citat de Mediafax.
„Discuţiile de la Bruxelles cu delegaţia FMI, CE si BM sunt legate de rectificarea de acum, rectificare ce va avea loc până la sfârşitul lunii septembrie. Misiunea oficială a CE, FMI şi Banca Mondială va veni în România la sfârşitul lunii noiembrie, când se va discuta şi despre bugetul pe anul viitor” a spus premierul.
Spre deosebire de misiunile de la Bucureşti, care se întindeau pe o perioadă cuprinsă între zece zile şi două săptămâni, discuţiile de la Bruxelles vor fi foarte concentrate, pe parcursul a patru zile, de marţi până vineri.
Delegaţia FMI va fi condusă de Andrea Schaechter, cea a CE – de Istvan Szekely, iar delegaţia Băncii Mondiale – de Elisabetta Capanelli, directorul de ţară pentru România şi Ungaria.
Misiunea FMI a plecat din România la finele lunii iulie fără a-şi da acordul pe măsurile promovate de Guvern, principala discuţie vizând reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, chiar dacă fusese amânată de la 1 iulie la 1 octombrie.
Emilia Olescu
Sursa: bursa.ro
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.