Iohannis: Elaborați un „plan” privind Parteneriatul cu SUA

Președintele Klaus Iohannis le-a transmis, miercuri, diplomaților români să elaboreze un plan privind aprofundarea și extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precizând că acesta reprezintă „un pilon esențial al politicii externe și de securitate a României”, alături de obiectivul consolidării NATO și Uniunii Europene.

Iohannis a amintit că Parteneriatul Strategic cu Washingtonul va împlini anul viitor 20 de ani de la lansare.

„E o oportunitate pentru a reflecta serios ce putem face împreună cu partenerii americani pentru aprofundarea și extinderea sa. Vă rog să elaborați un plan de lucru în acest sens care să vizeze, în scopul pregătirii interacțiunii cu viitoarea administrație americană, intensificarea cooperării în domeniul securitar, inclusiv aplicarea deciziilor Summitului NATO din iulie, creșterea cooperării economice și investiții, respectiv privind cercetarea, inovarea, educația și, nu în ultimul rând, progrese palpabile privind eliminarea vizelor”, a declarat Iohannis, la Cotroceni, la primirea șefilor de misiuni, a consulilor generali și a directorilor institutelor culturale românești cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Discursul lui Klaus Iohannis:

„Este a doua noastră întâlnire în acest format, al Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Este un moment important de reflecție, evaluare strategică și, mai ales, proiecție spre viitor.

În anul diplomatic care a trecut, România a continuat pe drumul corect — acela al respectării angajamentelor sale, al unei politici externe care răspunde intereselor și așteptărilor cetățenilor.

Faptul că România este astăzi o țară sigură și predictibilă, într-o regiune nesigură și imprevizibilă, este o realitate tot mai evidentă.

Ne revedem după un an complicat în relațiile internaționale, care a adus o dinamică fără precedent a schimbărilor în regiunea noastră, în Europa și pretutindeni.

Astfel, centura de instabilitate din vecinătatea României — adică vecinătatea estică și sudică a Uniunii Europene și a NATO — continuă să afecteze securitatea regională și europeană.

În Est, se menține, chiar cu tendințe de amplificare, dezechilibrul de securitate în zona Mării Negre, ca urmare a ‘înghețării’ implementării Acordurilor de la Minsk, a intensificării periodice a ostilităților în estul Ucrainei, a menținerii ocupării ilegale a Crimeii, cu continuarea militarizării acesteia, a provocărilor legate de peninsulă.

La acestea se adaugă consolidarea forțelor armate ale Rusiei la frontiera sa vestică, încercările de impunere a unor zone de excludere a accesului în Marea Neagră și utilizarea Mării Negre ca platformă de proiectare a forței militare în estul Mediteranei.

În Transnistria se intensifică, fără justificare, exercițiile militare cu participarea forțelor ruse, fără să vedem progrese pe fondul reglementării dosarului transnistrean. Aceasta, în contextul în care Republica Moldova se îndreaptă în această toamnă spre primele alegeri directe, după mult timp, pentru funcția de Președinte.

Lovitura de stat eșuată din Turcia, partenerul nostru strategic, pe care am condamnat-o cu fermitate, adaugă, prin proiecțiile sale, complexitate întregului peisaj securitar din regiunea Mării Negre, și nu numai.

Din Sud, continuă să vină riscuri și amenințări.

Fenomenul migraționist rămâne o problemă complexă, încă nerezolvată, pentru Uniunea Europeană, chiar dacă Acordul Uniunea Europeană — Turcia a calmat, până acum, fluxul spre vestul Europei.

‘Ruta balcanică’, cum este numită, produce în continuare migranți, deși la scară mult redusă, iar ruta peste Mediterană spre Italia cunoaște o intensificare.

Fenomenul terorist crește în amplitudine și frecvență, afectând grav spațiul european.

În același timp, crizele Orientului Mijlociu, aflate în mare parte la originea acestor două fenomene, nu reușesc să facă pași decisivi spre rezolvare — fie că vorbim despre Siria, stabilizarea Libiei, criza din Yemen, situația de securitate din Irak. Procesul de Pace din Orientul Mijlociu are nevoie, și el, de un impuls pentru ieșirea din actualul blocaj, complicat și de o acutizare a violențelor.

În interiorul Uniunii Europene, continuă provocarea găsirii de soluții pentru efectele încă persistente ale crizei economice.

Atracția exercitată de forțele politice cu discurs xenofob și antieuropean este o realitate care nu mai poate fi ignorată. Provocările la adresa statului de drept, a democrației liberale, nu mai pot fi lăsate fără răspuns. La rândul său, Brexit-ul generează un moment critic pentru Europa, cu efecte multiple, fiind încă un test de rezistență pentru Uniune.

Proiectul european însuși este în cumpănă și are nevoie de soluții reale, vizionare.

Toate aceste riscuri, amenințări și provocări trebuie să primească un răspuns eficient. România trebuie să contribuie activ și efectiv la efortul de acțiune al comunității internaționale, al Uniunii Europene și al NATO, adică al comunității de valori căreia îi aparținem.

Interesele României, ca stat aflat la frontiera externă a acestei comunități, ne obligă să acționăm pentru asigurarea securității naționale și a organizațiilor esențiale, UE și NATO, din care facem parte.

În același timp, stabilitatea și creșterea economică a României, dependența energetică redusă, predictibilitatea noastră democratică și în susținerea statului de drept, dar și în derularea acțiunii de politică externă și securitate, sunt atuuri foarte importante, mai ales în această regiune.

Ele trebuie folosite cu înțelepciune și viziune, astfel încât România să fie mai puternică și mai eficientă.

Trebuie să proiectăm stabilitate, democrație și prosperitate în vecinătate, pentru ca România și românii să fie mai bine protejați, să fie în siguranță.

Prin urmare, doresc ca reuniunea noastră din acest an să fie pusă sub semnul unei ‘diplomații mai viguroase și mai eficiente’ în apărarea și promovarea intereselor naționale ale României.

Dumneavoastră, ca reprezentanți oficiali ai României în străinătate, aveți obligația și responsabilitatea să duceți la bun sfârșit acest efort.

În acești aproape doi ani de mandat, ca Președinte al țării, am realizat o înnoire substanțială a conducerii misiunilor diplomatice ale României. Am numit, până acum, 58 de ambasadori și reprezentanți pe lângă organizații internaționale. Mulți dintre dumneavoastră ați depus azi jurământul. Adică mai mult de jumătate din șefii misiunilor diplomatice ale României.

Mulți dintre dumneavoastră, numiți în această perioadă, se află pentru prima dată la conducerea unei ambasade.

Față de complexitatea a ceea ce aveți de făcut, considerați că sunteți, cu toții, în fața unui test personal — de profesionalism, rezistență intelectuală, de integritate. Voi măsura efortul dumneavoastră în funcție de rezultate.

În același timp, vreau să subliniez că, în calitate de Președinte, am asumat să imprim o direcție onestă și corectă politicii noastre externe, din care să rezulte încredere, predictibilitate și, deci, legături mai solide cu partenerii noștri.

Unii cred că, în a fi onest și transparent în politica externă, există riscuri de imagine sau percepția slăbiciunii. Eu nu cred asta. Dimpotrivă, e un semn de seriozitate și o sursă de credibilitate și de putere pe termen lung.

Din această perspectivă, vă pot spune clar ce nu se va întâmpla în mandatul meu. România nu va face niciodată jocuri netransparente, nu va folosi dublul limbaj sub pretextul diplomației, nu va face compromisuri de la valori și nu va considera acceptabilă încălcarea dreptului internațional.

O diplomație viguroasă presupune și buna coordonare a instituțiilor statului cu responsabilități de politică externă. Presupune strategie corelată, circulația eficientă a informațiilor, reacție rapidă și bine articulată în crize sau în momente care afectează imaginea și interesele României în lume.

În același timp, o diplomație viguroasă înseamnă o diplomație care își gestionează adecvat resursele umane și materiale.

Este nevoie de mai mult efort ca să treceți, cel puțin pe anumite teme și dimensiuni, de la o gestiune Ťmecanicăť, rutinieră a activității diplomatice, la una care dezvoltă viziune, stabilește obiective, și prioritatea lor, și le urmărește realizarea în mod consecvent.

Doamnelor și domnilor,

Spuneam că riscurile, amenințările și provocările menționate au nevoie de răspunsuri specifice și eficiente.

Pentru România, o mare parte a acestor răspunsuri se regăsește în aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, pilon esențial al politicii externe și de securitate a României, alături de consolidarea Uniunii Europene și a NATO.

Subliniez în mod special soliditatea și rezultatele practice ale Parteneriatului Strategic. Am făcut pași însemnați în dezvoltarea lui, mai ales la nivelul excelent al cooperării politice și militare, cu precădere prin consolidarea prezenței SUA în România și la Marea Neagră.

Aniversăm în curând, pe 13 septembrie, cinci ani de la adoptarea Declarației Comune de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI. Este documentul esențial care a relansat și modernizat Parteneriatul nostru Strategic, care anul viitor va împlini 20 de ani de la lansare.

Este o oportunitate pentru a reflecta serios ce putem face, împreună cu partenerii americani, pentru aprofundarea și extinderea sa.

Vă rog să elaborați un plan de lucru în acest sens, care să vizeze — în scopul pregătirii interacțiunii cu viitoarea administrație americană — intensificarea cooperării în domeniul securitar, inclusiv în aplicarea deciziilor Summitului NATO din iulie, creșterea cooperării economice și a investițiilor, respectiv privind cercetarea, inovarea, educația și, nu în ultimul rând, progrese palpabile privind eliminarea vizelor.

În ceea ce privește consolidarea Uniunii Europene, acum, după Brexit, e nevoie, mai mult ca oricând, ca toate cele 27 de state membre să fie unite și să reconstruiască împreună, solidar, încrederea în Uniune. Este o situație fără precedent, dar o vom depăși dacă vom avea voința politică de a relansa, cu viziune, proiectul european.

Putem și trebuie să lansăm împreună inițiative cu reală valoare adăugată pentru cetățenii noștri. Putem și trebuie să construim o Uniune mai bună, mai eficientă, viabilă și, mai ales, credibilă.

Construcția europeană poate și trebuie să avanseze în domenii de interes direct, concret, pentru cetățeni: creșterea economică și ocuparea forței de muncă, mai ales pentru tineri, coeziunea economică și socială, securitatea internă și externă, gestionarea migrației, combaterea terorismului.

Summitul UE27 de la Bratislava, din septembrie, va fi o primă etapă a dialogului politic la cel mai înalt nivel pe această temă. Voi avea discuții pregătitoare, înainte de această reuniune, cu Cancelarul german și Președintele francez, dar și cu alți lideri europeni.

România, ai cărei cetățeni sunt cei mai pro-europeni, va contribui pe fond și activ la reflecția privind viitorul Europei. Aștept contribuția dumneavoastră concretă, implicată, în acest proiect.

Față de ce se întâmplă în Vecinătatea noastră Estică, în regiunea Mării Negre, NATO a dat, la Varșovia, un răspuns concret și coerent.

Am reușit să atingem obiectivele strategice pentru consolidarea securității României, pe care ni le-am propus pentru acest moment de parcurs, și felicit componenta diplomatică a echipei interinstituționale care a gestionat acest proces.

Dar reconfirmarea succesului nostru va fi dată de modul în care deciziile luate de Summit vor fi implementate. De aceea, sarcina pe care ambasadorii României în statele Aliate și reprezentantul nostru la NATO o vor urmări prioritar, alături de celelalte instituții implicate — așa cum am decis în ședința CSAT din 26 iulie — este aceea a aplicării integrale a măsurilor hotărâte la Summit.

Mă refer mai ales la operaționalizarea brigăzii multinaționale, a prezenței consolidate aeriene și navale NATO în Marea Neagră — inclusiv cadrul de cooperare navală pentru exerciții și training, a Inițiativei de Instruire Intensificată.

Vorbind despre rezultatele Summitului de la Varșovia, vreau să apreciez demersurile pe teme de securitate efectuate alături de Polonia.

Avem cu Polonia un dialog foarte bun, având în vedere preocupările și interesele noastre comune în domeniul securității și privind evoluțiile din regiune.

De altfel, imediat după Summit, am avut o vizită oficială bilaterală la Varșovia, foarte binevenită, ocazie cu care am decis măsuri relevante. Una dintre ele se referă la o nouă întâlnire a șefilor de stat în Formatul București, anul viitor, în continuarea celei pe care am găzduit-o în noiembrie 2015 și care a avut un rol esențial în atingerea obiectivelor Summitului.

Vă adresez rugămintea să depuneți toate eforturile pentru derularea cât mai bună a acestei reuniuni. Ea va evalua stadiul aplicării celor decise la Varșovia de către Alianță și va decide noi linii de acțiune, în pregătirea Summitului din 2017, care va fi organizat cu prilejul inaugurării noului sediu al NATO, respectiv al Summitului din 2018.

În acest context, reiterez importanța Parteneriatului Strategic cu Polonia nu doar în domeniul asigurării securității și la nivel regional, dar și pe temele europene, unde avem obiective comune.

O apreciere similară o dau Parteneriatului Strategic cu Turcia, aliat indispensabil pentru stabilitatea în regiune, și pe al cărui angajament continuu — pentru valorile, principiile și obligațiile asumate în NATO și în relația cu Uniunea Europeană — contăm. În egală măsură, Trilaterala informală pe teme de securitate România — Polonia — Turcia este un format valoros, pe care dorim să îl continuăm și să îl dezvoltăm.

Vorbind despre Vecinătatea Estică, dar din perspectiva Uniunii Europene, cred că Parteneriatul Estic trebuie învestit cu viziune proaspătă, care să-i recâștige statutul de instrument relevant pentru aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene și pentru a evita riscul de dezangajare a acestora.

Parteneriatul Estic trebuie să depășească stadiul la care a ajuns la Summitul de la Riga. Trebuie dotat cu noi mecanisme, care să sprijine eficient și proactiv reforma din statele partenere, și să contureze, la nivel concret, perspectiva europeană pentru partenerii care o doresc.

Veți acționa în acest scop, la nivel conceptual și prin demers diplomatic, împreună cu statele membre care au aceeași viziune, în continuarea inițiativei lansate anul trecut de MAE, pentru a pregăti Summitul din 2017, dar și având în vedere oportunitatea organizării, în 2019, a Summitului Parteneriatului Estic în timpul Președinției române a Uniunii.

În același context, vă reamintesc că în noiembrie 2015 revizuirea Politicii Europene de Vecinătate a inclus un concept pe care diplomația română l-a promovat cu succes — așa numitele ‘Cadre Tematice’, altfel spus conceptul ‘Security Trusts’.

Este o realizare importantă, dar este momentul ca diplomația română să inițieze, alături de statele membre interesate, punerea în aplicare a acestui concept. Aștept acțiunea dumneavoastră concretă în acest scop.

Tot în Vecinătatea Estică, România trebuie să acționeze în continuare, cu prioritate, pentru a sprijini stabilitatea Republicii Moldova și parcursul ei european. Prin abordarea noastră pragmatică din acest an, inclusiv prin măsurile atașate primei tranșe a creditului de 150 de milioane de euro, am stimulat constructiv repornirea motorului reformelor în Republica Moldova.

Refacerea credibilității față de partenerii externi, mai ales față de Uniunea Europeană, este un obiectiv care trebuie urmărit cu prioritate și convingere la Chișinău, fie că vorbim de autoritățile locale, Guvern sau Președintele Republicii Moldova, inclusiv după alegerile prezidențiale din toamnă.

Veți acționa mai departe în susținerea acestor eforturi, ce presupun continuarea consecventă a reformei în sens european. Pe această bază, reasigur forțele politice pro-europene din Republica Moldova de tot sprijinul nostru.

Este important și ca Guvernul României să continue activ și substanțial programul de proiecte bilaterale. Acestea au rolul de a conduce la modernizarea și conectarea fizică și la nivelul standardelor a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, inclusiv prin asistența pentru dezvoltare gestionată de Ministerul Afacerilor Externe, al nostru. Mă refer, mai ales, la finalizarea gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, la interconexiunile electrice și de transport, la proiectele de construcție instituțională a autorităților din Republica Moldova și cele cu impact economico-social, la asistența pentru sistemul judiciar și educațional.

În relația de tip strategic cu Ucraina, am realizat o mult așteptată relansare, marcată de vizita Președintelui Poroșenko la București în aprilie 2016. Va trebui să acționați consecvent pentru punerea în aplicare a deciziilor luate cu acest prilej.

Mă refer inclusiv la operaționalizarea noii structuri a Comisiei Mixte Prezidențiale, al cărei Protocol de relansare l-am semnat cu acel prilej, la progrese în dosarul Bâstroe, la reluarea neîntârziată a funcționării Comisiei Mixte privind minoritățile naționale, instrument esențial pentru protecția drepturilor românilor din Ucraina, la continuarea asistenței pentru reformă în sens european.

În ceea ce privește situația din Crimeea și Donbas, reiterez ferm poziția României, că suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei nu sunt negociabile și că Europa nu are nevoie de încă un conflict prelungit.

De aceea, e necesară acțiunea hotărâtă a comunității internaționale pentru proiectarea secvențialității optime a aplicării Acordurilor de la Minsk.

Reafirm poziția noastră că sancțiunile decise de Uniunea Europeană nu trebuie ridicate — nici măcar parțial — cât timp înțelegerile de la Minsk nu sunt complet implementate. În acest scop, rămâne esențială menținerea nivelului ridicat de coordonare trans-atlantică.

Cu Rusia, dorim o relație bazată pe predictibilitate și pragmatism, cu respectarea intereselor legitime ale României.

Suntem deschiși pentru menținerea canalelor de dialog, deoarece este nevoie de interacțiune pentru conștientizarea de către Rusia a imperativului predictibilității și, mai ales, al respectului pentru dreptul internațional.

Dorim contacte acolo unde este posibil, inclusiv în domeniul cultural, al schimburilor comerciale pe categorii care nu intră sub incidența regimului de sancțiuni.

Respectarea angajamentelor internaționale și restabilirea balanței strategice în regiunea Mării Negre sunt însă premise esențiale pentru intensificarea dialogului.

Tot pe dimensiunea estică a acțiunii diplomatice, este necesară acordarea de către diplomația română a unei atenții mai consistente relației cu statele Asiei Centrale, o zonă de interes strategic pentru România, mai ales în plan economic și energetic.

De asemenea în plan regional, vă cer o implicare mai activă în Balcanii de Vest, prin intensificarea contactelor și promovarea de proiecte de asistență din partea României, în scopul sprijinirii reformei pentru aderarea statelor regiunii la Uniunea Europeană și NATO, pentru a asigura stabilitate și prosperitate durabile acestei regiuni de importanță strategică pentru noi.

În afacerile europene, alături de implicarea în consolidarea proiectului european, prioritatea Ťzeroť a MAE trebuie să fie pregătirea Președinției rotative din 2019.

Nu avem timp de pierdut, mai ales că perioada derulării Președinției române a fost devansată, din cauza Brexit-ului, pentru primul semestru din 2019.

Vă rog să pregătiți, în cel mai scurt timp, un plan de acțiune coerent și consistent, cu un calendar și responsabilități clare, atât pe palier logistic, cât și pe nivel politic, astfel încât să putem să avem un mandat de succes.

Vă adresez, totodată, rugămintea să finalizați cât mai curând detaliile mandatului cu care România va aborda negocierile pe Brexit.

Veți avea în vedere interesul nostru pentru un parteneriat cât mai strâns cu Marea Britanie, consolidarea cooperării strategice cu Londra fiind importantă pentru România și pentru securitatea europeană.

În același timp, rezultatul negocierii trebuie să reflecte pe deplin prezervarea drepturilor și libertăților lucrătorilor români.

Astfel, este necesar ca accesul la piața internă să se bazeze pe respectarea deopotrivă a celor patru libertăți, inclusiv a liberei circulații a lucrătorilor.

În ceea ce privește migrația ilegală, vom continua să fim un contributor serios și consistent la combaterea sa. Această contribuție nu trebuie să se limiteze la aportul, deja substanțial, la apărarea frontierelor externe ale Uniunii — pe care îl cunoașteți și care trebuie promovat corespunzător.

El este, de altfel, un argument relevant în efortul, pe care trebuie să îl continuăm, de aderare la Spațiul Schengen.

Dar e nevoie, în egală măsură, să sprijinim activ soluționarea cauzelor profunde ale fenomenului — printre care se află și rezolvarea crizelor din Orientul Mijlociu, deja menționate, consolidarea capacităților economice, sociale, educaționale, a politicilor de dezvoltare din statele de origine și de tranzit.

Acest raționament este la fel de valabil și în privința combaterii terorismului. Vă veți implica activ în dezbaterea la nivel european și internațional pentru găsirea celor mai bune instrumente de eficientizare a acestui demers.

Așadar, va trebui să intensificați demersurile diplomatice de promovare a inițiativei româno-spaniole a Curții Internaționale împotriva Terorismului.

Doamnelor și domnilor,

În perioada următoare veți acorda o atenție specială și dezvoltării parteneriatelor și relațiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României.

Calendarul din ultimul an al vizitelor pe care le-am efectuat și al întâlnirilor bilaterale de la București a reflectat, de altfel, obiectivul de a da mai multă substanță dialogului politic cu acești parteneri.

Mă refer aici la amplificarea dialogului bilateral, la nivelul meu, cu Germania, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Italia, dar și cu Slovacia, Lituania și Luxemburg — parteneri importanți în plan regional, european și internațional. Aștept cu mare interes vizita pe care o va face în curând Președintele Franței la București și care, sunt convins, va fi una de succes.

Acest efort trebuie continuat, diplomația română având responsabilitatea unui follow-up consistent pentru implementarea măsurilor decise, dar și să facă noi propuneri de dezvoltare a acestor parteneriate.

Doamnelor și domnilor,

Mă îndrept acum spre altă zonă de interes pentru România — Orientul Mijlociu.

Am atins deja multe teme conexe acestui spațiu — migrație, terorism, crize diverse, ceea ce arată cât de importantă este această regiune pentru securitatea României și a cetățenilor români — o parte dintre ei locuind în număr consistent acolo.

Dar este și o zonă cu mare potențial, unde România trebuie să devină mai activă prin demers diplomatic substanțial în relațiile politice și mai ales economice bilaterale.

De aceea, am solicitat la reuniunea CSAT din luna iulie ca MAE să elaboreze o strategie adaptată cu privire la Orientul Mijlociu și propuneri de acțiuni și măsuri privind relațiile României cu țările din această regiune.

Veți acționa pentru consolidarea raporturilor de tip strategic cu Israelul, relansate în urma vizitei excelente pe care am făcut-o în martie, și veți intensifica relațiile cu statele arabe din regiune, inclusiv din Golf.

De asemenea, România poate contribui relevant la crearea contextului favorabil reluării negocierilor directe pentru Procesul de Pace.

Totodată, vă solicit să acționați mai hotărât pentru a fructifica oportunitățile pe care soluționarea dosarului nuclear iranian le-a deschis în plan economic cu această țară.

În egală măsură, veți urmări dinamizarea relațiilor cu statele din Asia-Pacific, din America Latină și Africa, mai ales în plan economic, pentru a valorifica potențialul uriaș reprezentat de acestea pentru comerț și pentru investiții.

După cum vedeți, o constantă importantă a eforturilor dumneavoastră, ca șefi de misiuni, se referă la diplomația economică.

O repet: România este un pol de stabilitate și predictibilitate într-un context de vecinătate dificil.

Aveți, deci, plecând de la această realitate, obligația permanentă să prezentați oportunitățile oferite de economia românească, aflată în creștere substanțială, să atrageți investiții și să semnalați oportunitățile de afaceri pentru sprijinirea companiilor românești pe piețele statelor unde activați.

Totodată, veți continua demersurile diplomatice de aderare la OCDE și de susținere a realizării coridoarelor și interconectărilor energetice și de transport de interes pentru România.

În ceea ce privește ONU, vă reamintesc obiectivul nostru privind obținerea locului de membru nepermanent al Consiliului de Securitate în perioada 2020-2021.

Trebuie mobilizate toate resursele și demersurile necesare pentru atingerea acestui obiectiv.

Tot în context multilateral, amintesc și Președinția românească în curs a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului, care reflectă concret angajamentul nostru pentru asumarea trecutului, promovarea educației și cercetării privind Holocaustul și voința de a combate antisemitismul.

Felicit echipa MAE care gestionează acest proiect pentru reușita recentă de la plenara de la București — adoptarea definiției de lucru a antisemitismului.

Vă rog să mențineți aceeași implicare până la sfârșitul mandatului și vă asigur de tot sprijinul meu.

Doamnelor și domnilor,

Protecția intereselor și drepturilor românilor de pretutindeni rămâne o obligație permanentă a dumneavoastră, fie că e vorba despre comunitățile tradiționale din vecinătate sau despre diaspora.

Astfel, este necesar ca MAE — inclusiv prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni — să susțină un nivel înalt de protecție a identității persoanelor aparținând comunităților românești din afara frontierelor. Mai ales că România a reușit, pentru minoritățile naționale de la noi, să creeze un veritabil model de interculturalism eficient, ce depășește — prin nivelul de protecție acordat — standardul european.

Trebuie, prin urmare, să promovați acest model ca exemplu de bună practică și să faceți demersuri ca statele unde sunt minorități românești să asigure un nivel de protecție similar celui asigurat în România.

Mă refer, mai ales, la folosirea limbii materne, accesul la educație, mass-media și serviciul religios în limba maternă română — elemente fundamentale ale păstrării identității.

În egală măsură, MAE trebuie să asigure un nivel adecvat de protecție consulară cetățenilor români aflați în străinătate.

Apreciez eforturile făcute în acest sens, de multe ori în situații complexe de crize consulare — cum am văzut și recent, în Italia.

Cred că e util ca Guvernul să aloce mai multe resurse pentru creșterea capacității de acțiune consulară, inclusiv pentru finalizarea extinderii rețelei de oficii consulare, inițiată anul trecut.

Nu în ultimul rând, insist asupra chestiunii votului în străinătate.

Au loc modificări legislative pentru îmbunătățirea unor prevederi. Aveți datoria și responsabilitatea prioritare, ca șefi de misiuni — dar este o responsabilitate pentru ansamblul ministerului — de a pune corect în aplicare aceste prevederi, de a pregăti adecvat și în detaliu alegerile parlamentare din străinătate, în conformitate cu competențele MAE în domeniu, astfel încât să fie evitate restrângeri inadmisibile ale acestui drept constituțional fundamental.

Și, pentru că ne apropiem de campania electorală, fac apel de pe acum la echilibru și rațiune.

Politica externă și de securitate a României trebuie să fie una de consens național. Ea trebuie separată de competiția electorală și privită doar prin prisma intereselor României ca stat și ale cetățenilor noștri.

Spun asta pentru că am văzut în ultima vreme o lipsă de maturitate în raportarea la politica externă din partea unor politicieni — ce-i drept, nu mulți — dar care au exercitat, unii dintre ei, cele mai înalte funcții în stat.

A rupe consensul de politică externă și a diminua importanța demersurilor noastre externe din motive de campanie internă e o dovadă de iresponsabilitate, ce nu folosește nimănui. Nici măcar acestor politicieni.

Doamnelor și domnilor,

Spuneam, la întâlnirea de anul trecut, că ‘performanța politicii externe se reflectă în mod direct asupra societății românești’.

E perfect valabil și astăzi.

Dar, reciproca e la rândul ei valabilă: și în plan intern avem nevoie de politici cu viziune, care să conducă la consolidarea profilului european și internațional al României și a capacității de a contribui la modelarea viitorului nostru, ca țară și societate.

În acest spirit, am considerat necesară, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lansarea unui proces de creare a unui nou proiect de țară, proiect de țară care să obțină consensul forțelor politice, și la care vă invit să contribuiți, prin evaluări și idei.

Prin acesta trebuie să spunem clar, precis, ce rol dorim să joace România în Uniune și la nivel internațional.

Revin, în încheiere, la ideea unei diplomații mai viguroase, mai eficiente.

Îmi doresc ca diplomația română, ca de altfel întregul sistem instituțional al României, să facă un efort mai vizibil, cu mai multă energie și creativitate, pentru a-și spori eficiența, competitivitatea, pentru a duce performanța la un nou nivel.

În răspunsul la provocările și oportunitățile care ne stau în față în noul context internațional foarte complicat, contez pe competența, profesionalismul, patriotismul și spiritul dumneavoastră de echipă”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.