Iohannis îndatorat și Grindeanu mustrat, la Bruxelles

Dincolo de deja tradiționalele teme ale migrației și creșterii economice, Consiliul European care a avut loc joi și vineri la Bruxelles a fost marcat de un scandal polonez și de negocierea unei declarații privind viitorul UE: se va îndrepta UE către un sistem mult mai integrat, cvasifederal, sau va deveni o uniune cu mai multe viteze, cu un centru și o periferie recunoscute ca atare? Declarația cu pricina va deveni oficială la summit-ul de la Roma, pe 25 martie.

La Bruxelles au plecat președintele Klaus Iohannis și premierul Sorin Grindeanu, numai că destinațiile lor sunt diferite. Președintele a participat la amintitul Consiliu European, în timp ce premierul s-a întâlnit cu liderii din Partidul Socialiștilor Europeni. Cu sau fără vreo consultare între ei, ar putea Iohannis și Grindeanu să negocieze eficient?

Amenințarea Poloniei

Să luăm cazul Poloniei. Guvernul de a Varșovia, condus din umbră de Lech Kaczynski, președintele partidului majoritar, ca și în România, a anunțat că se va opune reînnoirii mandatului de președinte al Consiliului European deținut de liberalul polonez Donald Tusk. Acesta din urmă este susținut de mai toate guvernele conservatoare și liberale din Europa, însă guvernul polonez îl consideră „simbolul răului și al prostiei“, în cuvintele ministrului de Externe Witold Waszczykowski. Tusk este acuzat, acasă, că s-a implicat politic, încălcându-și mandatul de la Bruxelles în susținerea amplelor proteste antiguvernamentale de la finalul anului trecut. Recurgând la un gest neortodox, contestarea mandatului unui compatriot, guvernul polonez urmărește să obțină concesii din partea mai-marilor Europei, iar Financial Times sugerează că poate fi vorba de îndulcirea poziției UE față de încălcarea principiilor statului de drept în Polonia sau despre garanții privind construcția pe sub Marea Baltică a gazoductului ruso-german Nord Stream 2.

Statele central-europene nu trebuie să fie obediente

Polonia a încercat fără succes să blocheze adoptarea Concluziilor Consiliului European. În cele din urmă, a fost singurul stat care s-a opus realegerii lui Donald Tusk pentru încă un mandat de doi ani și jumătate. De la crearea acestei funcții de președinte al Consiliului European, la finalul anului 2009, alegerea s-a făcut prin consens, însă Tratatul de la Lisabona, cel care guvernează acum UE, prevede că alegerea se poate face și prin vot de majoritate calificată. Polonia s-a opus însă adoptării Concluziilor Consiliului European, care necesită consens. Statele membre au recurs la un artificiu fără precedent, iar Concluziile acestui Consiliu de primăvară se intitulează ”Concluziile Președintelui Consiliului Europeam” și sunt însoțite de o notă: ”Consiliul European a deliberat asupra documentului atașat. A fost sprijint de 27 de state, dar nu a întrunit consensul, din motive ce nu au legătură cu substanța sa”.

Premierul polonez Beata Szydlo a calificat alegerea lui Donald Tusk, în dauna celeilalte propuneri poloneze – fostul vicepreședinte al PE Jacek Saryusz-Wolski, drept o insultă la adresa Poloniei. ”De ce nu ne respectăm reciproc, de ce nu ne ascultăm. Asta este cea mai mare problemă a UE. Acum a fost cazul Poloniei, dar mâine poate fi orice altă țară”, a spus Szydlo.

Comentatorii de la Bruxelles au criticat fronda poloneză și au arătat că astfel Polonia se îndepărtează de ceea ce poate fi în viitor nucleul oficializat al UE și se îndreaptă către viitoarea periferie. Întrebată de presă dacă un stat beneficiar net al fondurilor europene are dreptul să se opuna restului statelor membre, Szydlo a replicat că o buna parte din aceste fonduri intră în buzunarul companiilor occidentale care au contractat proiecte europene. ”Aud foarte des că statele central-europene beneficiază de fondurile UE și că din acest motiv ar trebui să fie obediente”, a spus Szydlo.

În acest joc al alegerii noului președinte al CE a intrat și Ungaria, iar rațiunile sunt similare – obținerea unor concesii în alte dosare, de interes pentru Budapesta. În plus, parlamentul de la Budapesta a adoptat recent o lege care prevede plasarea în detenție a tuturor imigranților ilegali din țară. Este ceva de neconceput în Vestul Europei, dar nu și în Austria, unde modelul se aplică de ani buni. Premierul Vik­tor Orban plusează, pentru a avea de unde să piardă ulterior în dosarul imigranților. Polonia s-a luptat pentru înalta funcție de președinte al Consiliului European și amenință cu deturnarea întâlnirii de la Bruxelles. Care este pârghia de negociere a președintelui Iohannis pentru poziția în viitoarea arhitectură a UE? Să amenințe cu MCV-ul?…

Grindeanu și cadavrul politic al PSE

Să trecem apoi la premierul Grindeanu, care, în cuvintele lui Liviu Dragnea, a mers ”în cealaltă parte“, la reuniunea liderilor Partidului Socialist European. „Cealaltă parte“ este un soi de cadavru politic, pentru că puține sunt statele UE care sunt conduse de guverne de stânga, și vor fi și mai puține, incapabile să coaguleze o viziune asupra Europei de mâine. În plus, socialiștii au pierdut recent și președinția Parlamentului European. Chiar presupunând că fostul președinte al Consiliului Județean Timiș poate să o facă, cu cine să pună el Europa la cale? Cu socialiștii francezi, care în acest an vor pierde puterea și l-au criticat pentru Ordonanța 13? Cu cei spanioli, care nu mai au președinte și secretar general începând din octombrie 2016? Cu Partidul Democrat din Italia, aflat la guvernare, dar lipsit de conducere și amenințat de anticipate? Cu social-democrații cehi, care pot pierde alegerile din acest an? Cu social-democrații din Austria lui Holzindustrie Schweighofer?

Europa cu două standarde

Poate unul dintre cele mai relevante exemple despre ce înseamnă Consiliile Europene pentru state precum România este recenta dispută privind diferențele de calitate ale produselor alimentare comercializate în Estul și în Vestul UE. Plângerile au fost lansate de Cehia, cu susținerea României, Slovaciei, Ungariei, Bulgariei. Sunt țări care nu vor să vadă mai mulți îndulcitori artificiali în Sprite decât în Germania și nici mai puțin pește în preparatele de pește. S-au adresat Comisiei Europene, iar luxemburghezul Jean-Claude Juncker a venit cu două soluții: crearea unei Agenții Europene pentru Protecția Consumatorilor sau să lăsăm lucrurile așa cum sunt. A fost suficient ca ministrul Agriculturii din Germania să spună că ultimul lucru de care are nevoie UE este o „nouă agenție de verificat Nutella“ și concluziile deja redactate ale Consiliului, pe 9-10 martie, stabilesc că nu e o problemă dacă esticii mănâncă mai prost decât vesticii. Totul spre satisfacția lobby-ului marilor producători, care susțin: „Companiile iau în calcul gusturile și preferințele consumatorilor din fiecare țară“.

Iohannis și Grindeanu au fost la Bruxelles. S-au dus mai mult pentru a căuta confirmarea în funcțiile de la București, decât pentru afirmarea intereselor României. Premierul pleacă de poziția „elevului rău“, mustrat în timpul protestelor de vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans (precum Victor Ponta când primea „cele zece porunci“ de la președintele Barroso, în 2012). Președintele pleacă, ca și predecesorul său la Cotroceni, de pe poziția celui îndatorat pentru sprijinul primit din partea celor mari. Acasă, alegătorii se îndulcesc cu o carbogazoasă produsă deja pentru viteza a doua a Europei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.