Timişoreanul Ionuţ Nasleu a fost numit începând cu 30 mai 2012, la propunerea PNL, în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. Nu au trecut nici două luni şi a fost demis. Ionuţ Nasleu a fost eliberat din funcţia ce presupunea un rang de subsecretar de stat începând cu data de 12 iulie. Decizia de eliberare din funcţie a lui Nasleu a fost luată de premierul Victor Ponta, fără prea multe explicaţii sau comentarii.
Aceasta este o ştire fără prea mare circulaţie sau însemnătate, la prima vedere. Însă povestea demiterii lui Nasleu ascunde detalii despre un tip de afacere care a îmbogăţit oameni orientaţi, conectaţi – poate cel mai potrivit exemplu este Gigi Becali. O afacere care, pentru o funcţionare impecabilă, presupune ungerea unor rotiţe care se găsesc la autorităţi locale, centrale, chiar şi în justiţie. O afacere de zeci de milioane de euro pe care statul român îi plăteşte acestei tagme a oamenilor conectaţi şi orientaţi. Aproape totul este la vedere, pentru a păstra o aparenţă de legalitate şi corectitudine. Se emit acte, se dau hotărâri judecătoreşti, se fac expertize. Însă sunt şi câteva secrete, bine ascunse atât de cei direct implicaţi cât şi de cei care ştiu ce se întâmplă şi ar putea avea un cuvânt de spus – de exemplu premierul Victor Ponta.
Cariera şi legăturile lui Ionuţ Nasleu
În Timişoara, Ionuţ Nasleu este cunoscut ca protejatul primarului Nicolae Robu (care este şi preşedintele filialei PNL Timiş). Fost PRM-ist, de vreo doi ani liberal, Ionuţ Nasleu a ocupat diverse funcţii în aparatul administraţiei locale din Timişoara, beneficiind de susţinerea neobosită a primarului. Presa locală îi face un portret în două fraze: “A primit de la Primăria Timişoara o locuinţă, pe motiv că e caz social. Are loc în loja idolului său, Gigi Becali, stă aproape de regii manelelor, (e de notorietate că Nasleu e un înfocat manelist), are gagică de două ori mai tânără decât el etc.“, scrie publicaţia deBANAT.ro.
Însă presa timişoreană arată că Ionuţ Nasleu are şi o intensă activitate politică, cu predilecţie în zona de lobby – sau, mai pe româneşte, „combinaţii politice”. De exemplu în 2009 ar fi intermediat pactul dintre Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali atunci când cei doi au fost aleşi ca europarlamentari (Nasleu era la acea vreme membru PRM) sau ar fi susţinut înţelegerea aceluiaşi Becali cu staff-ul PNL în toamna anului trecut, când acesta a fost ales în Parlamentul României pe listele PNL. Însă marea lovitură în cariera profesională şi politică părea că a dat-o la începutul acestei veri, când a primit funcţie importantă la Bucureşti: vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi rang de subsecretar de stat. Bomba s-a fâsâit repede – a fost demis, iar acum primarul Nicolae Robu îi caută serviciu. La stat, bineînţeles. „În continuare, Ionuţ Nasleu are susţinerea mea pentru alte poziţii care se vor mai ivi. Nu am cerut nimănui explicaţii. Numirile şi destituirile nu sunt de competenţa mea şi am respect pentru competenţele fiecărei persoane”, a declarat Robu, citat de site-ul deBANAT.ro.
Clanul Becali şi retrocedările
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), instituţia din subordinea prim-ministrului responsabilă de retrocedări, a emis pe 27 iunie anul curent un titlu de despăgubire în valoare record de 297,6 milioane de lei pentru o persoană care a depus dosar de retrocedare în 2010.
Extrem de important, la acea dată Ionuţ Nasleu era onorabil vicepreşedinte la ANRP. În toată presa a apărut informaţia că beneficiarul titlului de despăgubire este Vasile Geambazi, unul dintre nepoţii lui Gigi Becali. Nimeni din familia Becali nu a ieşit public pentru clarificări, deşi toată presa a comentat pe larg subiectul. Povestea celor 300 de milioane de lei (circa 67 milioane de euro) este următoarea: bucureşteanca Rodica Brabeteanu a solicitat, în 2005, retrocedarea a 28,5 hectare de la Comisia Locală a municipiului Voluntari (judeţul Ilfov). Potrivit datelor de la dosarul din instanţă, Comisia i-a recunoscut acesteia dreptul la 21,7 hectare, suprafaţă ocupată de construcţii. Un an mai târziu, în decembrie 2006, în faţa unui notar, fiul şi moştenitorul Rodicăi Brabeteanu a cesionat drepturile litigioase ale celor 28,5 de hectare către Luminiţa şi Gigi Becali. Latifundiarul din Pipera i-a plătit atunci moştenitorului 1 milion de euro, potrivit contractului de cesiune încheiat la notariat. După trei ani, în septembrie 2009, Gigi Becali (în iunie fusese ales europarlamentar) a cesionat drepturile pentru cele 28,5 hectare nepotului său favorit, Vasile Geambazi. Afacerea s-a încheiat pentru numai 100.000 de euro. Tânărul afacerist Vasile Geambazi (32 ani) este fiul Domnicăi Becali, sora lui Gigi Becali. Împreună cu tatăl său deţine oficial Clubul de Fotbal Steaua: Constantin Geambazi are 56% din acţiuni, iar Vasile – alte 37%. Acesta din urmă este director general al firmei de construcţii Arcom SA, controlată de Gigi Becali.
Punerea în plată a despăgubirilor către clanul Becali a venit după o perioadă de suspendare a plăţilor, pe fondul modificării legislaţiei. În aprilie, Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru o nouă lege de despăgubiri. Potrivit noii legi de retrocedare (numărul 165/2013), în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin, cesionarul ar trebui să încaseze doar 15% compensaţia primită. De exemplu, dacă drepturile obţinute în instanţă ale cesionarului sunt de 300 de lei, atunci ar trebui să încaseze doar 45 de lei de la bugetul de stat. În cazul în care despăgubirile se plătesc titularului sau moştenitorilor, compensaţia se va plăti integral. Modificarea legii a fost făcută în aşa manieră încât exact cumpărătorii drepturilor de despăgubire, acei oameni conectaţi şi orientaţi, să-şi piardă apetitul pentru astfel de afaceri prin introducerea de impozite prohibitive.
Primii la coadă sunt cesionarii
Reluarea procesului de despăgubire la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor prin acordarea unui titlu de compensaţie cu o valoare record de 300 milioane de lei unui cesionar, şi nu unui fost proprietar arată că retrocedările sunt în România în continuare o afacere pentru cei care au cumpărat drepturi de litigioase în timp ce foştii proprietari de drept aşteaptă şi acum la coadă. Dar foştii proprietari purtaţi ani buni pe drumuri nu au ceva: un om în interior, de exemplu. Practic de asta se hotărăsc să-şi vândă drepturile pe mărunţiş unora ca Becali, pentru că preferă să primească ceva, cât de puţin, decât să fie duşi cu vorba cu anii de autorităţi. Pentru că asta este concluzia: ca să urgenteze punerea în plată a celor 300 de milioane de lei, oamenii latifundiarului din Pipera au beneficiat de competenţele lui Ionuţ Nasleu, prieten al lui Becali şi întâmplător aflat într-o funcţie cheie în sistem. Deşi nu se poate spune cât de legală a fost punerea în plată a dosarului lui Geambazi, cert este că acesta a beneficiat de finalizarea cazului încă de la reluarea procesului de despăgubire de către ANRP. Premierul Victor Ponta probabil că a aflat despre combinaţie abia după ce aceasta s-a făcut deja. Fără să stea pe gânduri, la câteva zile l-a demis, scurt şi fără explicaţii, pe timişoreanul ajuns mare om în capitală. „Este evident că Ionuţ Nasleu a fost demis pentru acordarea despăgubirii în cazul Becali-Geambazi. Întrebarea mea este de ce nu a mers mai departe premierul cu acest caz clasic de corupţie”, susţine un apropiat al premierului Victor Ponta. Răspunsul ar putea fi faptul că Legea 165/2013 nu este sufient de clară.
George Băeşu, preşedintele ANRP, susţine că în cazul titlului de despăgubire de 300 milioane lei nu se aplică impozitul de 85% pentru că decizia de despăgubire a fost emisă de către instanţa de judecată în baza legii vechi, care nu supraimpozitează cesionarii de drepturi litigioase. Pe de altă parte, avocatul Gheorghe Piperea a spus: „Dacă impozitul de 85% nu se aplică dosarelor vechi, atunci acest impozit este doar o măsură populistă şi nu are nici un efect pentru că mare parte din dosare au fost tranzacţionate în trecut“.
Însă ca să nu mai aştepte astfel de clarificări, dosarul lui Geambazi a fost introdus în plată – şi este greu de crezut că va mai întoarce cineva acest dosar. Dar acesta nu este ultimul dosar al clanului Becali de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Într-un alt proces, tras parcă la indigo cu cel de 300 de milioane de lei, nepotul lui Becali cere de la ANRP alţi 205,3 milioane de lei de lei (aproximativ 45 de milioane de euro), dar şi penalităţi de 200 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Însă din păcate pentru familia specializată în retrocedări, Ionuţ Nasleu este la Timişoara, în aşteptarea unui post de directoraş pe la vreo instituţie de stat, nu mai este ditamai vicepreşedintele ANRP.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.