Ionuț Vulpescu și limbajul de lemn administrativ

Miercuri, Ionuț Vulpescu a primit avizul comisiilor reunite ale Parlamentului pentru portofoliul Cultură și Identitate Națională. Noua denumire a ministerului a produs rumoare din primele momente în care s-a făcut auzită formula care aducea foarte aproape vremurile Cântării României.

Comentariile nu s-au lăsat așteptate prea mult. „Toate entitățile care țin de Ministerul Culturii vor trebui să adauge particula «Identității Naționale» în titulatură. De exemplu, MNAC se va numi Muzeul Național de Artă Contemporană și Identitate Națională, TNB va fi Teatrul Național și al Identității Naționale și, tot așa, Muzeul Național al Identității Naționale Brukenthal, Muzeul Identității Naționale a Țăranului Român, Opera Identității Naționale“, a reacționat artistul Dan Perjovschi. Scriitorul Cezar Paul Bădescu a comentat și el: „Asta spune multe despre cum va fi gândită Cultura. Cu călușari, cu «De la Nistru pân’ la Tisa» și – de ce nu? – cu Adrian Păunescu. Oare i se va găsi loc, în algoritmul Identității Naționale, unui Tristan Tzara, de exemplu? Sau unui Eugen Ionescu? Sau unui Emil Cioran?“.

În timpul audierilor, Vulpescu a insistat asupra realizărilor pe care le-a avut în timpul mandatului deținut la Cultură în 2015 – reducerea TVA pentru carte, legea finanțărilor revistelor de cultură – și a vorbit despre creșterea bugetelor orientate spre Festivalul de Teatru de la Sibiu și TIFF.

Optimism și interogare

Dramaturgul Mihaela Michailov a notat: „Ministerul Culturii și Identității Naționale – în linia naționalismelor care ne aduc aminte de justa reprezentare în țară și peste hotare”. În comisii, Vulpescu s-a arătat optimist în legătură cu susținerea pe care o are din partea prim-ministrului și a Ministerului Finanțelor în ceea ce privește dorința sa de a dubla bugetul Ministerului Culturii. Totuși, atunci când a trebuit să se refere la măsurile concrete pe care le are în vedere, a vorbit despre nevoia de întâlniri și analize.

„Eu credeam că eforturile mari, făcute începând cu secolul al XIX-lea, ca să ne racordăm la cultura universală specializată, depășind stadiul pur folcloric, nu pot să fie aruncate peste bord. Nici măcar dacă șeful partidului de guvernământ nu e tocmai universalist și cosmopolit; sper că britanicii și-l vor păstra pe Shakespeare pentru ei. Rușii, la fel. Pe Tolstoi. Și, mai general, fiecare cu barza-brazda-viezurele-mânzul identității sale naționale. Acum, cinstit, să credem că scriitorii români traduși, sau compozitorii deja universalizați, sau sculptorii, pictorii români care nu se racordează brazdei și mânzului sunt, probabil, trădători ai identității naționale? Sau să credem că cei care s-au universalizat ne-au exprimat cel mai bine prin absurd (Ionesco), dadaism (Tzara) și nihilism pesimist (Cioran)?“, s-a întrebat universitarul și scriitoarea Mihaela Miroiu. „Greu cu identitatea asta. Chiar și cu cea culinară. Nici sarmalele nu sunt mioritice. Poate ștevia la grătar”, a completat aceasta ironic.

Identitatea ca minoritate și comemorare

Sonoritățile naționaliste ale noii denumiri a Ministerului Culturii au amintit altora de faptul că, în 2007, Nicolas Sarkozy a inaugurat o instituție publică asemănătoare în Franța. Cei trei ani de viață ai Ministerului pentru Imigrație, Integrare și Identitate Națională au fost marcați de contestări din partea societății civile, a opoziției și a lumii universitare. În comisii, Vulpescu a afirmat că în cazul noului minister formula identitate națională se referă la minorități și la centenarul Unirii de la 1918. „Lumea e frumoasă în pluralitatea ei. Toate programele vor fi susţinute. Va fi o structură în minister dedicată minorităţilor naţionale. Are o legătură cu programul pe care-l pregătim pentru centenar – restaurarea caselor memoriale, inaugurarea unor monumente, lansarea de monografii, între altele. Nu înseamnă că ne închidem“, a arătat noul ministru. Programul de guvernare publicat de PSD pare să îi dea dreptate. Din cele 27 de menționări ale termenului, vreo două se referă la „conservarea patrimoniului și, implicit, a identității“, restul cazurilor în care se vorbește despre așa ceva fiind referiri fie la minoritățile din țară sau la românii din diaspora. În cazul acestora din urmă, „păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității“ fiind turuite pe mai multe pagini (167-170), uneori parcă folosite cu copy-paste.

Tradiția limbii de lemn administrative

Când e vorba de probleme, programul de guvernământ constată: „Comunitățile istorice din jurul granițelor sunt interesate în mod special de: (…) afirmarea, conservarea și promovarea identității culturale, lingvistice și spirituale“. Câteva rânduri mai jos, același document descoperă că „diaspora de mobilitate are o problematică specifică legată în primul rând de: (…) afirmarea, conservarea și promovarea identității culturale, lingvistice și spirituale“. Așa că prima măsură pe care o anunță pe aceeași pagină este un program care „are ca scop, pe de o parte, păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității etnice, culturale, religioase și lingvistice a românilor din vecinătate, din emigrație și din diaspora de mobilitate, precum și întărirea legăturilor dintre România și comunitățile românești din afara granițelor țării“ (p. 167).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Tupa 152 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.